Steve Jobs – şi geniile mor!

Steve Jobs s-a născut în San Francisco pe 24 februarie 1955 şi, la scurt timp a fost adopatat. Părinţii săi biologici, Joanne Simpson şi sirianul Abdulfattah Jandali, erau încă studenţi în acea perioadă şi s-au hotărât să dea copilul spre adopţie.

După şcoala generală, Steve a urmat liceul din Cupertino, California. Era hipiot, un fan declarat al celor de la Beatles. De foarte multe ori, după ore, obişnuia să meargă la sediul companiei Hewlett-Packard din Palo Alto, California. Văzând interesul lui pentru tehnologie, cei de la HP l-au angajat pe perioada de vară. Aici îl întâlneşte pe Steve Wozniak, cel care avea să-i devină mai târziu partener de afaceri.

În 1972, la 17 ani, după absolvirea liceului, Jobs intră la Colegiul Reed Portland, Oregon. “Am mers la facultate, însă am ales una foarte scumpă, unde în scurt timp am cheltuit toate economiile părinţilor. După şase luni n-am văzut la ce îmi folosea, habar n-aveam ce vreau să fac cu viaţa mea şi nici cum facultate mă va ajuta să-mi dau seama”, a povestit Steve Jobs studenţilor de la Standford. Aşa a hotărât să se lase de colegiu şi să se apuce de altceva, mergea doar la cursurile care îi plăceau mai mult. “Era destul de înfricoşător, dar, uitându-mă înapoi, cred că a fost cea mai bună decizie din viaţa mea. Nu a fost romantic, nu aveam o cameră unde să dorm, aşa că stăteam în camerele prietenilor şi dormeam pe podea, strângeam bani din sticle de Coca Cola colectate şi mergeam în fiecare duminică 10 kilometri pe jos pentru o masă bună la templu “Hare Krishna” (n.r. organizaţie religioasă filantropică hindusă).

În toamna lui ’74, Jobs se întoarce în California şi începe să frecventeze împreună cu Wozniak, colegul şi prietenul său, întâlnirile Homebrew Computer, un club al pasionaţilor de calculatoare. În aceeaşi perioadă reuşeşte să se angajeze la Atari, o firmă populară de jocuri video, cu intenţia de a economisi bani pentru un “tratament spiritual” în India. I-a şi reuşit acest plan.

La puţin timp după aceea, lui Steve Jobs i-a venit ideea să creeze computerul pentru acasă. În garajul familiei sale, împreună cu Wozniak, a început să lucreze la primul produs Apple.

Aşa a apărut, pe 1 aprilie 1976, Apple 1, un computer într-o cutie de lemn care se conecta la un televizor. Însă succesul a venit cu adevărat când au lansat Apple II, un computer care avea şi monitor. Acest model s-a vândut în milioane de exemplare şi a dominat piaţa computerelor în anii ’80.

În 1983, când Apple era pe val, Steve Jobs l-a angajat ca director general pe John Sculley, unul dintre şefii de la Pepsi. “Vrei să vinzi apă cu zahăr toată viaţa sau vrei să vii cu mine şi să schimbăm lumea?”, l-a întrebat Jobs pe Sculley, care era destul de indecis. A fost una dintre mutările fatale făcute de Steve Jobs, deoarece îăn 1984 Scullez la dat afară pe Jobs. “Aveam 30 de ani şi am fost concediat. Cum să fii disponibilizat de firma pe care ai creat-o? Eram devastat.”

Genialul Jobs, şi-a continuat drumul cu firma Next. Apple a început să scadă în vânzări, astfel că atunci când s-a intors in companie, in 1997, sansele de supravietuire ale Apple erau indoielnice, insa el a reusit sa transforme radical compania, indreptand-o spre succes. De la revenirea sa, Apple parcă a reînviat. iPod, iPhone, iPad, evoluţia computerelor MacBook sunt doar câteva dintre gadgeturile produse sub atenţia sa.





Ipod, 2001





În 2005 a aflat că are cancer. Numai 6 luni de viaţă i-au dat medici atunci. Rămâne celebru discursul său din iunie 2005, susţinut la universitatea Standford. “Câteodată, viaţa te loveşte în cap cu o cărămidă. Nu-ţi pierde speranţa! Sunt convins că singurul lucru care m-a ţinut în viaţa a fost dragostea, pasiunea pentru ceea ce fac”, spunea Jobs. Mărturisea că, la 17 ani, când cancerul era încă departe, i s-a vorbit despre a trăi fiecare zi din viaţă ca şi cum ar fi ultima. Apoi, timp de aproape 40 de ani, Jobs s-a întrebat în fiecare dimineaţă: “Dacă azi ar fi ultima zi din viaţa mea, aş vrea să fac ceea ce voi face astăzi?”. Când erau prea multe zile în care răspunsul era “Nu”, trebuia să schimbe ceva. 

 “Certitudinea că voi muri în curând este cea mai bună unealtă care m-a ajutat să iau hotărâri importante în viaţă. Pentru că aproape totul – aşteptările altora, toată mândria, toată frica şi jena – aceste lucruri pur şi simplu se dau la o parte din faţa morţii, lăsând doar ce e cu adevărat important”, spunea Jobs atunci. 

PS: Steve Jobs a murit convertit la religia zen. De ce s-a depărtat de creştinism? N-am vorbit cu el, dar simt… Nu Evanghelia, nu Hristos l-au dezamăgit. Ci… creştinii!

 

Cuvântare la Universitatea Stanford, 2005