Soția mea a plantat niște meri în ghivece. Au răsărit destul de rapid, dar evoluția le e tare lentă. În ritmul acesta de dezvoltare nu voi apuca să mănânc niciodată din fructele lor. Oare de ce nu cresc? Pentru că au fost tare bine îngrijiți.
Gândiți-vă de exemplu la un stejar. Dacă-l plantezi într-un ghiveci NU va crește la fel de uriaș ca în pădure. Va rămâne un ikebana pitic chiar dacă tu nu îl tunzi! Pentru că, deși fiind stejar de soi, ghiveciul nu îi permite să-și dezvolte rădăcinile! Creșterea sa nu depinde de copac, ci de mediul în care trăiește!
Acum gândiți-vă la un creștin. Ori la o biserică. După ADN-ul moștenit ar trebui să se dezvolte, să crească, să expansioneze. Să domine totul în jur. Dar mediul în care habitează nu-i permite extinderea rădăcinilor.
Poate că ai un vis neîmplinit. O luptă necâștigată. O creștere lentă. Sau bați pasul pe loc. Nu renunța la vis! Nu te resemna. S-ar putea să fie mai măreț decât mediul în care trăiești! Caută mediul unde poți deveni uriaș! Și nu uita: stejarii nu cresc în ghivece! Ca să fie stejari trebuie replantați în pădure!
Mă gândeam astăzi că însuși Domnul Isus Hristos a trebuit într-o zi să iasă din Nazaret. Din „ghiveci”. „Pădurea” lui a fost Ierusalimul. Și de acolo a atras lumea întreagă!
Nicolae.Geantă
Eclesiastul spune că fiecare lucru la vremea potrivită și în locul potrivit, așa cum a proiectat Dumnezeu.
Dacă ar crește stejarii în ghiveci, mi-aș cumpăra o pădure. Dar nu pot nici măcar măcar să-l grăbesc să crească, un singur pom. Prea multă apă îl îneacă, să trag de el în sus, se rupe…
De aceea suntem chemați să ne bucurăm de ceea ce am primit și să ducem mai departe pentru folosul urmașilor, atât pământesc, cat și ceresc.