Speranța – de Nicolae.Geantă

Speranța amânată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită
este pom de viață (Proverbe 13:12)

Speranța. Sau Nădejdea. E cea mai vie armă. De aceea se zice
că moare ultima. Știu, dragostea e mai tare decât ea. Dar dragostea nu moare!
Pavel spune că „dragostea nu va pieri niciodată!”

Speranța nu e doar o victorie ce elimină disperarea. Speranța
e o realitate dinamică. N-o vezi, dar o auzi, o simți, o chemi. Crezi în ea. Îți
aduce reușită individual, încredere, curaj, răbdare. Îndrăzneală. Mântuire.

Vorbiți-le oamenilor despre speranță! Spuneți-le că dacă vor
pot! Spuneți-le că dincolo de eșecul colectiv despre care se tot profețește
obsesiv în stânga și dreapta pot fi reușite individuale. Iosif, Moise, Samuel,
David, Ieremia, cei 12 ucenici au reușit. Și nu numai ei.

Vorbiți-le celor din jur despre Marea Speranță! Speranța lui
Hristos. Andrei Pleșu spunea că „speranța de tip religios are un obiectiv de
atins, dar mai are și un „intermediar” care te susține”. Cu alte cuvinte
speranța hristică e dublată de o făgăduință: o colaborare nevăzută, o Mână de
sus care te ține!

Spurgeon ne învăța cândva: „Să crezi în Dumnezeu în mijlocul
luminii nu înseamnă nimic. Dar să crezi în El în mijlocul întunericului
înseamnă credință!” Speranța crede în soare chiar dacă e întuneric!

Voi sunteți lumina pe care oamenii trebuie s-o vadă în
întuneric! Lumina ține oamenii treji. Iar speranța este visul celui treaz. „Lumina
mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați în lumină!”, a avertizat
Hristos! Nu amâna aprinderea luminii. A speranței…

Spuneți-le celor din jur cum strigă zilnic Dumnezeu spre
noi: „Eu cred în tine chiar dacă mă pui la îndoială!” Vorbiți-le de unde v-a
scăpat. Speranța trebuie multiplicată! Interesant este că se poate altoi în
orice pom!

În rest fiți sfinți! Sfinții sunt totdeauna gata să
„zboare!” De unde putem știi că 2023 nu e marea decolare?

Nicolae.Geantă