Sub patronajul Guvernului
României, Secretariatul de Stat pentru Culte din România și Biserica Creștină
după Evanghelie din România semnalează apariția pe piață a volumului monografic
„Biserica Creștină după Evanghelie din
România. Istorie și Spiritualitate”. (Proiectul finanțat de Guvern a
cuprins toate confesiunile religioase recunoscute oficial în țara noastră, și
s-a demarat la finalul anului 2019, este un concept al prof.dr. Ion Bănșoiu și
are coordonator pe Camelia Botezatu)
Creștină după Evanghelie din România. Istorie și spiritualitate”, apărut la
editura Paideia București, a fost coordonat de Virgil Achihai (președintele BCER-UBCE)
și Bogdan Emanuel Răduț (istoric), alături de alți trei colaboratori: Ieremia
Rusu (rector Institutul Biblic „Timotheus” București), Nicolae Geantă și
Valentin Hrihorciuc (coordonator Agenția de Misiune Externă „Kairos”). Pe cele
fix 200 de pagini color, cu hârtie de excepție, fotografii din Arhiva Cultului și câteva hărți ale răspândirii bisericilor, întâlnim excepționale informații despre „Istoria, Organizarea, Învățământul și
Educația, Literatura și Presa, Personalități” (autor Bogdan Emanuel Răduț), „Spiritualitatea
și viața religioasă” (autori Virgil Achihai și Ieremia Rusu), „Dinamica
teritorială a creștinilor după Evanghelie din România” (autor Nicolae Geantă)
și „Misiune Externă” (autori Virgil Achihai și Valentin Hrihorciuc), „Cuvântul
Înainte” fiind semnat de Victor Opaschi (secretar de stat pentru Culte), iar „Introducerea” de Virgil Achihai.
botez noutestamental în Lacul Floreasca, 1909 |
Biserica Creștină
după Evanghelie din România are ca zi de debut în spațiul carpato-danubiano-pontic 1 octombrie 1899, când la București s-a deschis prima adunare oficială,
cu 9 persoane, pe strada Teilor nr. 82, în limba franceză, sub conducerea misionarului
elvețian Francis Berney, care se stabilise cu familia sa în capitala României
numai cu 10 zile înainte, și a familiei colegului său Charles Aubert. Deci prima Biserică
CDE din România a fost alcătuită din două familii de elvețieni iar programul
era în limba franceză! Misiunea a cunoscut propășire rapidă, astfel că în capitală se
deschid alte trei biserici: una în cartierul Bucur-Obor (1899, „Antiohia”
în prezent), alta în cartierul Colentina (1909, „Lumina” în prezent) și alta în
cartierul Crângași (1913, „Izbânda” în prezent). Precizăm că în regiunea Muntenia
prima biserică CDE s-a deschis la Ploiești (în casa unei aristocrate) în
anul 1907, în Oltenia în satul Goicea Mare (anul 1915) iar în Moldova la Iași (1917).
În Transilvania bisericile au fost deschise ceva mai devreme, de către sași (Râșnov,
1902; Codlea, 1905; Sibiu, 1909; Cisnădie, 1910 etc). În prezent Uniunea BCE din
România are 730 de biserici, care alcătuiesc o comunitate de peste 45.000 de
membri, fiind structurată pe 17 comunități zonale/regionale. Etnic creștinii
după Evanghelie sunt majoritar români (86,6%), urmați de rromi (7%), maghiari (4,6%),
germanii rămânând în procent modest după 1990 (0,5%).
amintit prezintă cititorilor conceptele BCE despre preoție, Frângerea Pâinii,
botez, binecuvântări, căsătorii, post, rugăciune, escatologie etc. Misionar
sunt prezentate lucrări din rândul copiilor, conferințe, misiuni interne și
externe, iar Educațional sunt menționate școlile teologice, confesionale,
grădinițele confesionale etc.
volumului se trece în revistă scurte recenzii asupra revistelor comunității, a
volumelor cu caracter teologic/dogmatic, monografic, cărți de cântări, ghiduri
de rugăciune zilnică etc, ultimele trei pagini făcând referire la
personalitățile BCER de-a lungul istoriei. (Extrem de interesant este faptul că
la capitolul personalități NU a fost menționată nicio persoană aflată în viață!)