Se lasă noaptea. Noaptea de-ndoieli
Ce-mi picură în duh atâtea lacrimi…
Mi-e calea toată plină de greșeli,
De ani de remușcări și șovăieli
Ce-au prăvălit pe Tine-atâtea patimi…
Se lasă noaptea. Vina m-a-ncolțit
În cel mai negru hău de disperare
Că mii de amintiri m-au năpădit
Când tot trecutul mi l-am amintit
În Fața Ta de Sânge și sudoare…
Se lasă noaptea. M-amăgesc năluci
Înfometate de singurătate;
Mă prind fiorii răscolind năuci
Înșelătoare glasuri la răscruci
Ce Te-au lovit cu-atâta răutate…
Se lasă noaptea. Noaptea de granit.
Apăsătoare gânduri mă frământă…
O, scump Isuse, eu Te-am răstignit!
De dragul meu, pe-o cruce ai murit.
Dar ce-am făcut cu Jertfa Ta cea Sfântă…?
Mihaela Mănescu
Biserica Punct București