Să trăiți bine să aveți pentru ce muri – Vladimir Pustan

Petre Țuțea spunea că de când există poporul român nici un
intelectual nu a murit pentru o idee.

Înseamnă că am avut idei suficient de subțiri, vise mărunte,
idealuri gârbove, pentru care nu merită să devii martir.

Poate cea mai mare slăbiciune a argumentului ontologic este
aceea, bine văzută de Bernard Russell, că nimeni nu a murit pentru argumentul
acesta.

Creștinismul e tare pentru cel ce l-a înființat, a murit
pentru visul de a vedea oamenii mântuiți. Cei ce-au urmat după El au scris
istoria, de la Nero și până la Boko Haram, cu sânge.

Dar eu cred că mai mult de a muri pentru un vis e să
trăiești pentru el, pentru că morții nu mai au idealuri. Prea mulți vor să
moară pentru Hristos dar acum când trăiesc nu trăiesc pentru El. Oare e mai
greu să trăiești decât să mori?

Nu pot să cred că trebuie să privim din groapa fatalismului
neajunsul de-a ne fi născut, ca și Cioran. Abia atunci e greu a trăi când nu ai
pentru ce muri. Dacă nu sunteți suficient de hotărâți să trăiți pentru un
lucru, nu veți fi doritori să muriți nici pentru el.

Construiți-vă un pod spre stele, rezemat de jalnicul pământ,
urcați-l cu alții de mână pentru că dragostea e mai tare ca moartea, așa cum
viața bate filmul, așa cum noaptea e noapte și ziua zi.

V l a d i m i r _ P u s t a n

sursa http://www.ciresarii.ro/index.php/sa-traiti-bine-sa-aveti-pentru-ce-muri-vladimir-pustan/