Rromii evanghelici pot fi oameni mai responsabili social – de Nicolae Geantă

Pe 8 aprilie e Ziua Internațională a Rromilor. În Europa din 9 milioane cel mai mare procent sunt mioritici. De-ai noștri. Și totuși, când e vorba despre rromi, televiziunile, și oamenii în general, prezintă numai bad-news. Numai partea goală a paharului. Numai micile găinări, interlopii sau tunurile fiscale. Infracționalitățile. Despre realizări, schimbări, proiecte îndrăznețe nu vociferează mai nimeni. Chiar n-o fi știind? Daniel Barbu spunea că în România, deși sunt peste un milion jumătate, creștinii protestanți sunt… invizibili. Adică nimeni nu ține cont de „pocăiți” când este vorba de luarea unei decizii naționale. Și are dreptate. Ei bine, pot să spun același lucru despre rromii evanghelici. Azi cca 1 din 7 rromi este creștin evanghelic. Om schimbat. Responsabil. Și totuși nebăgat în seamă. De aceea tragem un semnal de alarmă. Pozitiv evident…

Este o vreme de trezire spirituală între rromii din România.
În ultimii ani vin cu miile la Hristos. Când aud Evanghelia n-o ignoră. Nu
contestă existența lui Dumnezeu, nici moartea lui Hristos. Când se văd sub
„scanner-ul” Domnului se cutremură. Dau autoritate Scripturii, predicatorului.
Nu sunt teologi versați dar au burdufuri de lacrimi nesecate. Și cântări…
Imnurile lor au revoluționat bisericile. Și de rromi, și de români…

Îngrijorător este faptul că deși au pătruns în România pe
lângă mânăstiri (acolo unde se pretinde că se vestește Evanghelia lui Hristos),
rromii au fost timp de cinci secole departe, foarte departe de Dumnezeu!
Învățați cu viața de robie, fără drepturi, fără posesiuni, vitregiți din punct
de vedere al locuinței, alimentației și unor venituri stabile, rromii au
viețuit într-un mod aproape impropriu printre etniile europene: s-au adaptat la
toate situațiile, au învățat tehnici de supraviețuire, s-au obișnuit cu
stigmatizarea, cu marginalizarea. Iar atunci când au fost eliberați din sclavie,
deși au avut șansa integrării, a schimbării, nu au știut să profite de ocazie.

Factorii politici, sociali sau economici le-au fost sute de
ani restrictivi, prin urmare evoluția socio-profesională a rămas la nivel de ev
mediu, iar comportamentul, interrelațiile cu cei din jur au fost tip arici:
„s-au închis ori de câte ori li s-a oferit o apropiere” sau de rebeliune. Prin
urmare, dezinteresul manifestat de ambele părți, și a etniei majoritate și a
voinței proprii, au generat o comunitate care a creat probleme oriunde a fost
prezentă: infracțiuni, ajutoare sociale, analfabetism, dezinteres total față de
viața socială, înmulțire numerică rapidă. Cu toate planurile manageriale ale
statului, ale Uniunii Europene sau ONG-urilor implicate în eradicarea stării
degradante a etniei rrome, rezultatele au eșuat lamentabil.

Chiar dacă au fost împărțiți pe „caste” în interiorul
etniei, rromii nu s-au putut unii împreună niciodată. Nu au avut o voce
proprie. Pentru sute de ani prezența lor printre celelalte etnii conlocuitoare
aproape că nu a contat. Au fost o masă de exploatat de către boieri, apoi una
de manevră de către politicieni. Însă integrarea lor, școlarizarea lor,
profesionalizarea lor pe diferite meserii care ar fi putut să le exercite nu
s-a reușit, ca să nu spun încercat. Și totuși, ceea ce nu s-a realizat sute de
ani cu ajutorul statului, cu fonduri europene sau cu opresiune, s-a rezolvat cu
Scriptura, fapt ce demonstrează încă odată că Biblia poate transforma pe
oricine. În zilele noastre, acolo unde a pătruns Evanghelia lui Hristos
comunitățile de rromi s-au schimbat radical. Dovada schimbării nu o spune
numărul mare de enoriași evanghelici, ci cei care au contact cu acestea, în
special autoritățile locale. Mass media, organizațiile nonguvernamentale, școlile,
primăriile locale, prefecturile, Guvernul chiar, acolo unde s-au intersectat cu
rromii evanghelici au numai cuvinte de bine: rromii evanghelici au devenit
oameni sociali responsabili.

De peste trei decenii Europa și România vor să integreze
rromii în societate. Programele de ajutorare, fondurile, proiectele de
dezvoltare sunt încă insuficiente. Mai mult la ele nu pot avea acces toți. La
Evanghelie însă are acces oricine.

Primul pas în dezvoltarea lor este Evanghelia. Este raza de
lumină care plantată într-un mediu nepromițător a început să iasă la suprafață.
Aici opinăm cu Dinesh DꞌSouza
susține că „oamenii religioși își dezvoltă un interes
pentru viață, care , într-un anumit sens este nenatural. Ei au o speranță
pentru viitor care s-ar putea să întreacă ceea ce este justificat prin modul în
care funcționează lumea ” Religia creștină promovează principii ale moralității
și dragostei, ale speranței, ale valorii umane, ale egalității de șanse etc,
ceea ce determină un grup să fie mai unit, mai interesat de succes, de forțele
necesare pentru a trece dincolo de limitele avute odinioară, mai empatic, mai
integrat social. Schimbările produse în interiorul etniei rrome în ultimele
trei decenii în România nu pot fi contestate. Mai mult: au devenit teme de
analize și cercetări științifice. După ce au cunoscut beneficiile aduse de
Evanghelie, de convertire, comunitățile rrome au început să treacă la
răspândirea valorilor spirituale acolo unde lipsesc. În ultimii ani, din
evanghelizați rromii au devenit evangheliști. Evanghelia este calea nu doar
spre religie, spre iertarea păcatelor, ci și spre modernitate.

Al doilea pas ce trebuie făcut este școala. Rromii încă nu
au acest apetit. Majoritatea au studii puține sau aproape deloc, dar și o
„învățătură” cum că școala nu le poate fi folositoare. Pentru a deschide
dorința de școala în sânul rromilor trebuie răbdare. Dar și multă muncă.
Trebuie deschise after-school-uri cu voluntari. Inițial voluntari de altă etnie
decât rromii. Apoi rromii pregătiți vor continua să-și educe comunitatea. Să le
dea o direcție corectă. Să le imprime cultul muncii, al corectitudinii, al
igienei, al valorii de sine dar și al sintagmei „se poate”. Educația crește
calitatea vieții. Odată educați copiii văd viața prin altă prismă. Îi dă altă
dimensiune. A apartenenței la societatea de care aparțin nu la marginalizare.
Tinerii educați își pot schimba nu doar viața sau familia, ci și comunitatea.
Pot aduce aport benefic economiei în general nu doar vieții sociale de grup. Cu
cât un individ, o comunitate este mai needucat/ă, cu atât devine o povară din
ce în ce mai greu de suportat de societate. Școlarizarea este de fapt arma de luptă
împotriva pauperizării, a decadenței, a stigmatizării, a inserției economice.
Analiza de față scoate în evidență că rromii evanghelici au început să
frecventeze școala, să finalizeze studiile liceale și chiar universitare. În
ultimii ani tot mai mulți tineri rromi evanghelici au absolvit facultăți și
master din diferite domenii și ocupă posturi pe măsura pregătirii dobândite.
Școlarizarea de asemeni este cea mai bună oportunitate de interacțiune cu
membrii unor alte etnii, de crearea de legături solide și parteneriate cu
acestea, sau de evanghelizare a lor.

În al treilea rând trebuie create oportunități pentru a
dezvolta activități economice în rândul rromilor. Locuri de muncă. Fie în
agricultură, fie în industrie mică, cu caracter specific. Rromii au nevoie de
înființarea unor IMM-uri. Odată cu locurile de muncă vor crește veniturile
populației, calitatea vieții, sănătatea, se va îmbunătății fondul imobiliar și
posibilitatea copiilor de a merge la școală. Pe de altă parte veniturile devin
oponentul infracționalității, al furtișagurilor, tâlhăriilor, speculei,
excrocheriilor, stigmatizării. Comunitățile evanghelice de rromi au început să
dezvolte activități care să creeze venituri (agricultură, legumicultură,
viticultură, ateliere de tâmplărie, zidărie, colectarea de fructe de pădure,
ciuperci, fier vechi sau plastic etc). Activitățile economice sunt de asemeni
suport pentru lucrarea de misiune, ajutorarea săracilor, a bătrânilor,
construcția de biserici, înființarea unor fundații, tipărirea de literatură
creștină în limba etniei, logistică, asigurarea transportului de persoane de la
distanțe mari la programele bisericii etc.

În al patrulea rând pentru comunitățile rrome trebuie
înființate ONG-uri cu caracter specific. Organizații nonguvernamentale care să
ajute rromii nu doar să iasă din viața periferică ci să și gestioneze fondurile
europene și românești ce merg în direcția dezvoltării acestei comunități.
ONG-uri transparente, și în niciun caz partide politice care virusate de
corupție au deturnat fondurile destinate țiganilor, le-au gestionat prost și nu
au reușit nici măcar parțial să rezolve intergarea în normalitate. Iar banii
accesați de la Uniunea Europeană, Guvernul României sau alte fonduri, deșii
sume uriașe, s-au scurs ca apa în nisip! Rromii trebuie să fie reprezentați
pentru interesul lor.

În al cincilea rând rromii trebuie să fie ajutați să se
implice în societate. Trebuie să își susțină proprii reprezentați în diferite
foruri decizionale. Sunt o etnie mare. Și pot mai mult. Dar trebuie să renunțe
la diftongul marginalizării, la „nu se poate”! Implicarea în societate se face
nu numai în domeniul economic și social, ci și politic. Deoarece multe
localități au procente mari de rromi, acestea ar trebui să dețină propriu lor
reprezentant în administrația locală. Totuși pentru a atinge acest țel trebuie
școlarizare, profesionalism și corectitudine. Dar și câștigarea încrederii
celor din sânul comunitar.

Rromii evanghelici. Oameni morali. Oameni responsabili sociali.
Oameni de încredere. Oameni educați. Și toate aceste schimbări aduse de
creștinism. „Creștinismul ridică standardul chiar mai sus decât alte religii
insistând că pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să fim perfecți.
Nu buni doar, ci perfecți.  A fi bun nu
este suficient! ”

E vremea secerișului între rromi. Al secerișului evanghelic.
Trebuie investit mai mult în această etnie. Astăzi. Mâine nu se știe dacă
secularismul, împietrirea, indiferența, apatia, obișnuința și alte piedici nu
se strecoară și printre ei! Fierul trebuie bătut cât e cald. Numai așa se
modelează…

Astăzi e Ziua Romilor. A tuturor! Dumnezeu să-i binecuvânteze! Cu inimi curate și vieți transformate!

dr. Nicolae Geantă