25 de ani de la Revoluţie. Unii spun c-a fost
revoluţie. Alţii, lovitură de stat. Unii o numesc revoltă populară.
Alţii insistă pe teza complotului gorbaciovist, pe simulatoare, pe terorişti… Unii chiar se jură c-au văzut terorişti trăgând.
Dar după 25 de ani n-au dovedit nici unul. Exact, nici unul!
 |
| adsa revoluţie |
 |
| rfi revoluţie |
Că s-a tras, toată lumea ştie. peste o mie de morminte o dovedesc.
Lacrimile suferinţei au brăzdat răni adânci pe obrajii persecutaţi de comunism.
Parcă nesecate, ele se preling şi azi pe barbă. Cu toate că s-au scris zeci de
mii de pagini cu procese verbale sau articole de presă, zeci de volume, au
apărut sute de mii de revoluţionari, oraşe martir, s-au televizat sute de
dezbateri, s-au înfiinţat institute de cercetare, asociaţii şi fundaţii,
comisii parlamentare, Revoluţia din decembrie păstrează încă enigme. Unde sunt
teroriştii? Cine a tras şi din ordinul cui? Din ce motive? Suntem frământaţi să
ştim adevărul. Oricât ar fi de dureros. Pentru că mai dureros decât minciuna ce
ni s-a strecurat sub nas de-atâţia ani, nu poate fi. Cine oare e interesat să
ţină lumina sub obroc? Să muşamalizeze totul? Cine vrea să fure realitatea?
 |
| mediafax revoluţie |
 |
| descopera.org revoluţie |
Au trecut 25 de ani de la revoluţie. Cei care am trăit-o pe
viu n-am uitat-o. Văd şi acum în faţa ochilor nişte puştoaice ce fluturau un
drapel găurit. Simt încă buzunarele pline de gloanţe, colegii mei soldaţi înspăimântaţi,
ofiţerii tremurând. Îmi vâjâie-n urechi trasoarele ce brăzdau cerul. Panica. Şi
melodia “Noi suntem români!”. Din nefericire unii (mulţi!) au uitat. Alţii
poate c-au vrut să uite. Tinerii nu-i dau importanţă. Urmăriţi cât de puţin
ştiu ei despre Revoluţie! Sau despre comunism. Şi ce mult despre manele,
avarism, parvenitism.
 |
| wikipedia revoluţie |
de ciudaţi se dau revoluţionari prin presă, prin partide, pe la
televiziuni. În ’89 au stat în pijamale privind la televizor cu obloanele trase. Apoi
au îmbrăcat blue jeans-ii de bişniţar, şi-au luat diplome, certificate… Şi-au
tras firme. Iar azi ne râd în nas. Pentru ei nu contează cine au fost
teroriştii, cine a vărsat sânge nevinovat, cine a provocat incendii. Au
patalamaua la mână, nu plătesc impozite, primesc ajutoare, bonusuri, gratuităţi.
Pentru ei Revoluţia a-nsemnat marea lovitură. Lovitură însă care n-a durut. Pe mine. Pe dumneavoastr[… Numele unora e pe lista cu privilegiaţi. Al altora a ajuns la DNA. Însă numele
eroilor din ’89 zace sub colbul uitării.
suspine. 25 de ani de democraţie sălbatică. 25 de ani de capitalism de
cumetrie. 25 de ani de aşteptare. A naşterii ce nu se mai produce… E mult, e
greu pentru români? Mai au de aşteptat? Da. Până când? Până atunci când îşi vor
ţine promisiunea făcută în 1989. Când pe străzile rupte de comunism se striga
“Dumnezeu şi-a întors faţa către noi!”.
***