30 Iunie. Ora prânzului în Italia. Fratelo Firiza merge la spital. Pentru o colonoscopie. Și încă ceva analize mai complicate. Cu 90 minute înainte de intervenție mi-a dat un mesaj: “Roagă-te pentru mine fratelo să-mi dea Domnul cuvânt pentru oamenii aceia, acolo! Numele Domnului să fie înălțat!” Nu a pomenit nimic despre sănătatea sa, despre frică sau orice altceva din punct de vedere spitalicesc, medical! Ci numai Dumnezeu să-i deschidă “ușă de Cuvânt”, de evanghelizare!
Seara, în jur de 22 îmi dă alt mesaj: “Slăvit să fie Domnul! Am ieșit din anestezie, rezultatele sunt bune.
Mulțumesc frumos pentru susținerea în rugăciune. Am vorbit la două persoane azi despre Isus Domnul.
Unui român din spital și doctoriței care s-a ocupat de mine”.
Misiune îndeplinită. Cam așa ar trebui rezumat totul în două cuvinte!Iar noi trebui să învățăm (dacă cumva încă nu știm), că oriunde am merge, fie chiar și la spital, prioritatea este să vorbim oamenilor despre Hristos! Abia apoi despre noi și problemele noastre!
Tu ai vorbit azi cuiva despre Domnul?
Nicolae.Geantă
fratello Daniel Firiza a scris azi (dar nu a putut posta):
„Fratello, doar Domnului Isus Hristos să fie toată slava!
Atât de mici, neînsemnați și vulnerabili suntem când intrăm în spital, chiar și pentru controale „de rutină"… când mi-a spus să mă dezbrac… goi și descoperiți vom sta înaintea Aceluia care este sfânt și glorios… de fapt ăsta a fost mesajul „goi și descoperiți" cum vom sta înaintea lui Isus Hristos?
…apoi am „adormit”.
Fratello, suntem responsabili pentru această generație în zona geografică unde suntem, limba și cultura în care trăim.
Mulțumesc frumos fratello!
Fii binecuvântat fratello mio!”
* Din povestirea aceasta frumoasă se poate vedea deslușit unde a fost cheia succesului:
–“Roagă-te pentru mine fratelo să-mi dea Domnul cuvânt pentru oamenii aceia, acolo! Numele Domnului să fie înălțat!”–
* Marele Apostol Pavel știa de acest lucru (sau unde este cheia succesului pentru propovăduirea evangheliei) de-aceea a scris la un moment dat:
–Efeseni 6:18-20–
[18]Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni și cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa și rugăciune pentru toţi sfinţii
[19]și pentru mine, ca, ori de câte ori îmi deschid gura, să mi se dea cuvânt, ca să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei,
[20]al cărei sol în lanţuri sunt; pentru ca, zic, să vorbesc cu îndrăzneală, cum trebuie să vorbesc.
* Permiteți-mi să pun următoarea întrebare: Câți dintre noi am fost învățați sau suntem conștienți de faptul că suntem dependenți unii de alții ca mădulare aceluiași trup în Hristos Domnul?
* Câți dintre noi avem înțelepciunea și smerenia să cerem altora să se roage pentru noi ca să ni se dea Cuvânt și
să putem vesti "taina Evangheliei" cu îndrăzneală?
* Domnul Isus ne-a spus foarte clar:
–Ioan 15:5–
[5]Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine și în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.
* Despărțiți de frații noștri în Hristos nu putem face nimic, pentru că din frații noștri este format trupul Lui Isus.
* Pentru câți frați în credință ne-am rugat astăzi ca să primească Cuvânt și să vorbească altora cu îndrăzneală despre Taina Evangheliei??