Într-o zi sătenii se gândiră să-i facă
o farsă lui Nastratin. Oamenii credeau că el este un om evlavios, așa că au mers la el și l-au invitat să predice la ei la
moschee. Acesta căzu de acord. Nastratin intră în moschee, trece în fața oamenilor și îi întreabă:
“Oameni Buni! Știți ce am de gând să vă spun?”
”Nu, nu știm” strigaseră ei.
“Până când nu știți, nu vă spun nimic”.
Coboară de
la amvon, iese din moschee și plecă la locuința lui. O delegație de oameni au mers după el și l-au rugat să predice măcar
vinerea viitoare. Nastratin a acceptat. S-a prezentat la moschee și își începu predica cu aceeași întrebare ca mai înainte. De această dată, congregația răspunse într-un singur glas:
“Da, Nastratin Hogea, știm ce dorești să ne spui”.
“Bun, răspunse Nastratin, atunci nu are
rost să vă predic. De ce să vă mai rețin?”
Fiind rugat să predice și a trea oară, Nastratin Hogea își începe predica în același fel:
“Știți ce am de gând să vă spun” spuse
Nastratin.
“Uni dintre noi știm, alții nu” vine răspunsul din congregație.
“Excelent” spuse Nastratin “atunci cei
care știu să le spună și celorlalți care nu știu”
Și Nastratin plecă fără să le predice.
PS: Nu ştim dacă unii predicatori au auzit povestioara asta, dar suntem consternaţi că aplică aceleaşi principii!
Menu
Oare numai predicatorii fac asa sau si noi ii lasam pe altii sa prezinte Evanghelia?
Doamne, binecuvanteaza pe toti predicatorii si pe toti cei ce cunosc si traiesc Evanghelia!
ana
anatatarandras.com
Toti gresim… S-a ajuns pana acolo ca, prin unele biserici au fost pusi la predica sau indemn chiar persoane… neintoarse la Hristos.
Un frate foarte drag mie, mi-a spus deunazi, ca in lipsa sa, fratii au primit musafiri. Gazdele au insistat sa predice si un domn bine. Acesta a iesit la amvon foarte smerit, si-a spus: "oameni buni, eu nu stiu sa predic; nu numai ca nu am vorbit niciodata de la un amvon in biserica, dar eu nu sunt pocait!".