Plecăm pe rând și în tăcere

Trăim, iubim, visăm, murim.

Și toate-acestea se repetă,

De-a lungul anilor, la fel.

Doar nouă ni se pare-ntruna,

Că roata azi o inventăm.

Și nimeni nu-i ca noi sub soare…

Ne amăgim orgolioși.

Uitând că suntem doar o boare,

La rândul lor, cum alții au fost.

Ne facem planuri peste planuri,

În trenul vieții care aleargă.

Dar trenul se oprește-n gară,

Vestind c-atât avea să meargă.

* nu cunosc autorul