Alaltăieri, Denisa din Londra îmi zicea că a iubi înseamnă a ierta. Cine iartă uită. Și numai cine uită greșelile celui de lângă el poate îmbătrâni fericit, i-am zis.
Ieri, m-a sunat Dani din Detroit să mă întrebe dacă dragostea este un sentiment sau o alegere. Poziția sa față de concept este mană coborâtă din Cer. Numai că… frații din biserică nu prea l-au înțeles. Apropos, care dintre cele două o fi? (O să vă răspund după ce comentați dvs).
Astăzi, Fivi mi-a trimis un mesaj din București: ”Să ștergi o lacrimă celui care te-a făcut să verși râuri întregi din plâns. Asta e iubirea”. Dumnezeiesc.
Sthendal spunea că nu se iubesc cu adevărat decât cei care nu se cunosc. Nu-l cred, deși atunci când stai aproape de oameni parcă îi dau dreptate. Toți sunt normali până când ajungi să-i cunoști, vorba lui John Ortberg.
Augustin recomanda în scrierile sale ”iubește și fă ce vrei”. Atunci nu mai poți face rău aproapelui…
Ce e iubirea? Jertfă? Sentiment? Alegere? Vocație? Plăcere? Ce e?
Ce e iubirea pentru tine? Pentru noi? Cum o definim ca să înțeleagă cei dragi. Ori ceilalți.
Aș vrea să scriem acest articol împreună… Curaj…
Nicolae.Geantă