Păsările electorale – de Nicolae.Geantă

În toamna anului 2012 –
care s-a pierdut pe undeva aiurea, lăsând vara să mai tropăie prin stepa
României ca o cohortă romană rătăcită, migraţia păsărilor a devenit neînchipuit
de competitivă. A păsărilor electorale, vreau să zic.


Zilele
trecute, partidele politice şi-au lansat “porumbeii” în cursă: roşii, galbeni,
portocalii sau… mov, uselişti, băsescieni, iliescieni, anti-băsescieni sau
otevişti, vor călători prin ţară după voturi. Dacă medităm la rece puţin, observăm
că în ultima lor vară (2008-2012), aceste păsări şi-au fâlfâit aripile prin
Parlament sau Guvern (pe banii poporului), croncănind sau şuierând, ori de câte
ori li s-a ivit ocazia, nu rareori lăsând în urmă doar fulgi şi sigle de partide!
Ba chiar pe păsărarul şef suspendat.


În
politica de fermă, postdecembristă, câteva păsări au intrat “vulturi
invulnerabili” şi au ieşit “papagali veritabili”. Iar corbii, care nu şi-au
ţinut gura când şefii au “umblat pe sus”, şi-au pierdut “caşcavalul”. Însetate de sinecurile
puterii, unele îşi strigau singure proiectele şi legile, ca… “cucu”, altele şuierau
decât decât “pu…pu…pu” (adică n-o să pupaţi nimic!), iar “ereţii din văzduh/
poliţai din naştere” făceau anchete “pelicanilor moralişti”. Între timp stolul-popor
aştepta “cloşca cu puii de aur” de la ruşi. Sau măcar “punguţa cu doi bani” a
cocoşului european.


În
timp ce unii se piţigăiau pe la tribună, 
televiziunile au surprins pe sticlă şi “somnoroase păsărele” care
găinăreau pe canapele, sau “lebede negre” (adică rare, care nu aveau ce căuta
la ocârmuire; de-aceea nu prea dădeau prin porumbar), dar şi căutători de
leşuri, ori “paseri” cu beţe-n cioc, gata să le-nfigă-n roata “coledzilor”.


Ne amintim „horror” că n-am
dus lipsă nici de păsările de pradă, care asemeni celor regizate de Hitchcock,
au devastat casa neamului românesc, nici de cele care şi-au atras în colivia
politică noi canari, şi nici de bufniţe ori cucuvele, care prin glasurile lor
isterice au adus numai veşti înspăimântatoare. Nici că, prin cuşca politicii,
au ţopăit şi diverse vrăbiuţe, care însă nu sunt speriate de toamnă şi vor
rămâne şi la iarnă la noi! Pentru că vor distribui “malai eligibil”, care le poate
oferi un cuibuşor cald încă vreo 4 ani.


E drept, din cauza
călătoriei istovitoare păsările “(co)rupte” nu s-au mai înscris în cursă. Au
lăsat locul puilor, că deh, toamna se lansează bobocii. Prin ei, babacii vor să
rămână să clocească în vechile cuiburi, de care nu se pot despărţii cu una, cu
două.


Pentru că au învăţat de
la păsările migratoare care se întorc mereu – după ce hoinăresc pe la căldură,
fentează iarna şi revin când este cald – păsările electorale vor copy paste! Ca
să scăpăm de plagiere, de noua lor invazie, ca să nu ne mai înegrească cerul,
iar seminţele semănate de noi cu sudoare pe holde să le strângem cu bucurie în saci,
fraţi români, în toamna asta n-avem decât o singură soluţie: să le tăiem aripile!


Ciuntite, nu se vor mai
înălţa. Numai aşa, poate vor învăţa că “fiecare pasăre pe graiul ei piere”! 


PS: pe acest blog, rar, foarte rar, scriu ceva despre politica… De data asta nu m-am putut abtine.