O lume mai bună – Vladimir Pustan

E lumea în care oamenii acționează, pentru că fericirea nu
constă în a avea sau a fi, ci în a acționa. Noi trebuie să măturăm gunoiul, noi
trebuie să fim sare și lumină, noi trebuie să facem binele din orice fărâmă de
timp pe care o mai avem la dispoziție.

E lumea cu oameni optimiști, iar optimistul e cel ce se uită
după ochii tăi, pe când pesimistul se uită după șireturile tale. Am fost
acuzați mereu, noi creștinii, că suntem prea optimiști în privința universului
și prea pesimiști în ochii lumii, dar lucrul acesta e fals.

Pascal de la care a pornit ideea asta, spunea că nu există
fericire în această viață decât ca speranță a unei alte vieți. Dar asta sună
exact cum o viață întreagă ai bea apă din pahare de plastic, lăsând neatinse
paharele de cristal din care îți propui să bei când se va ivi o ocazie
specială, care poate nu va mai veni niciodată.

Cerul începe de pe pământ…

Stăm, vorba lui Chesterton, cu sabia pe umărul celuilalt. De
acolo putem să-l facem cavaler sau să-i tăiem capul. Faceți-i cavaleri…

Faceți-i să se simtă importanți și buni într-o lume în care
frângerea aripilor celuilalt e sport mondial.

Va trebui să ne bucurăm cât mai mult cu putință, dorind cât
mai puțin cu putință. Atunci ne vom bucura de orice lucru ce ni se întâmplă,
indiferent cât de nesemnificativ va fi…

O lume în care să trăiești ca un copil.

O lume în care să nu contabilizezi reușitele și nereușitele.

Mama lui Dürer a născut 18 copii din care 15 au murit. Unul
din cei trei rămași în viață a făcut lumea mai frumoasă prin gravurile lui alb
negru. Gravuri pe care e o împietate să le colorezi. Pentru că viața e frumoasă
și în alb și negru.

O lume mai bună construită de oameni mărginiți și răi, dar
atinși de un Dumnezeu ce în mod intenționat a lăsat o grămadă de lucruri
neterminate, tocmai pentru a le termina noi.

O lume mai bună, printre altele…

V l a d i m i r _ P u s t a n

ciresarii, 13 febr. 2015