Într-o seară, mergând spre casă m-au oprit trei bărbați care
erau adunați în jurul sticlelor de… bere! „Dom’ profesor, spune-ne dom’le
și nouă, de ce nu serbăm și noi Paștele odată cu catolicii! Că nu mai știm ce
să credem! E bine ca ei, sau ca noi?” Ei bine, întrebarea asta e
fundamentală nu doar pentru cei ce ies din cârciumi, nu doar pentru români, nu
doar pentru ortodocși și catolici, ci pentru întreaga creștinătate! De ce nu
sărbătorim Paștele Domnului împreună?
Le-am spus bărbaților că în primul rând nu sărbătorim
Paștele (Pessah). Ci Învierea. Evenimentul de boltă al creștinismului. Că evreiI au avut
Pessah (scoaterea din sub robia egipteană) și Biserica are Înviere (scoaterea
de sub robia păcatului). Și că Paștele a fost porunca lui Dumnezeu. „În luna
întâi, în a paisprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele
Domnului” (Levetic 23:%); „Copiii lui Israel să prăznuiască Paștele la vremea
hotărâtă!” (Numeri 9:2). În concluzie, Paștele se sărbătorea totdeauna
începând cu 14 Aprilie! Hristos a fost răstignit în perioada de Paști! Prin
urmare Învierea sa a fost undeva pe 16/17 Aprilie! Paștele evreiesc se sărbătorea nu numai
o zi, ci o săptămână! (15-21 aprilie) Evenimentul marca și începutul anului ecleziastic! Vorba
aceea: „la început Dumnezeu!”. Anul începea sărbătorindu-L pe Dumnezeu.
Biserica a stabilit data sărbătoririi Paștelui și a Învierii
Domnului la Conciliul de la Niceea (anul 325, dHr) pentru „prima duminică după
prima lună plină, care cade după echinocțiul de primăvară!” Deci se lua în calcul două elemente
ale naturii: „Echinocțiu” – adică ziua să fie egală cu noaptea, și „Luna
plină” (știm că în noaptea în care a fost vândut Domnul, Iuda a ieșit afară în noapte În bezna groasă). Trebuie să subliniem că înainte de consiliul nicean, părinții
bisericii primare au sărbătorit Paștele în prima duminică de după 14 Nisan/Aprilie!
Deci Biserica a fost cea care a stabilit data după „echinocțiu” și „Lună”, în
timp ce Dumnezeu stabilise evenimentul la o data exactă! Trebuie să menționăm și că luna exercită o mișcare de revoluție, în jurul Pământului, odată la 4
săptămâni. Mai exact la 27,3 zile. Prin urmare e imposibil să fie mereu Lună
Plină între 14-21 Nissan.
Sute de ani, creștinătatea a avut o singură sărbătoare de Paște.
Au fost și ceva excepții: Biserica Alexandriană considera echinocțiul la 21
martie, în timp ce Biserica Romei îl fixase la 25 Martie. Până în anul 1582 creștinătatea
folosea calendarul Iulian (oficiat de Iulius Caesar în anul 46 îHr). Acesta
avea 12 luni, împărțite în 365,25 zile. Pământul însă face o rotație în jurul
Soarelui în 365,24 zile! deci mai puțin. Astfel, în Evul Mediu s-a constatat că fiecare secol avusese câteva zile în plus! În 1582 Papa Grigore al XIII-lea a introdus un calendar care-i poartă
numele, astfel că după vineri 15 octombrie 1582 a urmat… joi 4 octombrie 1582! Aceasta
pentru a fii în concordanță cu timpul cosmic! Bisericile Răsăritene, ortodoxe,
nu au vrut să aprobe calendarul gregorian, prin urmare au rămas – din motive
confesionale – la cel Iulian, de „stil vechi”! Abia la Conferința Interortodoxă de
la Constantinopol, din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit, însă
bisericile naționale ortodoxe folosesc în continuare calendarul iulian. România
a trecut la calendarul gregorian, ca țară, în
anul 1919 (când 1 aprilie a devenit 14 aprilie), iar Biserica Ortodoxă Română
l-a acceptat în anul bisericesc abia în 1923 (când 1 octombrie a devenit 14 octombrie).
Doamne, dar complicate mai sunt căile bisericești! Atunci când sunt făurite de
oameni! Că dacă sunt insuflate de Duhul Sfânt, pe Calea Domnului nu se pierd
nici cei fără minte!
Și ca să putem trage linie, Biserica Ortodoxă Română
sărbătorește Crăciunul după calendarul Gregorian dar Paștele/Învierea e
sărbătorit pe calendarul Iulian!
Deci pe ce data se sărbătorește oficial Paștele? În prima
duminică de după duminica cu lună plină, de după echinocțiul de primăvară! Științific
echinocțiul de primăvară este în jurul datei de 21 martie. Calendarul gregorian,
care este revizuit cosmic, acceptă această data. În schimb, calendarul iulian stabilește
echinocțiul două săptămâni mai târziu: pe 3 aprilie! În concluzie, în 2024
prima duminică cu lună plină după echinocțiu a fost pe 24 martie. Deci Paștele/Învierea
s-au sărbătorit de către catolici și protestanții occidentali o duminică mai târziu, pe 31
martie. Pentru lumea ortodoxă însă, prima duminică cu lună plină (după
calendarul iulian) după echinocțiu (3 aprilie), este ziua de 28 aprilie! Prin
urmare prima duminică după lună plină este 5 mai 2024! Adică la 5 săptămâni după Paștele
Catolic! În România protestanții au hotărât să se sărbătorească Învierea Domnului
odată cu ortodocșii. Ar fi incomod să sărbătorim diferit! Doar împărțim aceeași țară!
Nu vreau să facem teologie (nu e nici timp, nici loc, aici pe blog),
și nici astronomie, pentru data în care se sărbătorește Paștele. Însă
întrebarea mea de bun simț, ca și creștin care-L iubesc pe Domnul Isus Hristos,
este dacă Dumnezeu are vreun câștig din faptul că unii creștini serbează Moartea
și Învierea Domnului într-o duminică și alții într-alta? Aduce vreun aport
spiritual? Crește pocăința cuiva? Devin catolicii mai sfinți că serbează mai
devreme? Devin ortodocșii mai sfinți, mai aproape de Dumnezeu pentru că sărbătoresc
mai târziu? Nicidecum! Are Hristos vreun beneficiu că noi comemorăm Învierea Sa
diferit? A cerut El asta? Nici zero la sută!
Domnul Hristos așteaptă ca noi să-L mărturisim de Paște! El
a murit de Paștele evreiesc și a înviat a treia zi! Dar confesiunile creștine –
pentru că sărbătoresc diferit – ce mărturisesc în zilele noastre? Sărbătoarea dumnezeiască sau sărbătoarea
stabilită de „oameni?”
Ar putea unii creștini să îmi spună că Paștele Ortodox este
cel corect, pentru că de Înviere se aprinde „lumina sfântă” la Ierusalim! Pe mormântul
Domnului Isus Hristos, în sâmbăta mare, după ora 12,30! Să le amintesc că „focul
haric” nu apare nicăieri în istoria creștinismului primar în primele 3
secole? Că a apărut abia după anul 330, la 300 de ani după ce a Înviat Hristos Isus? Alții spun că prima duminică cu lună plină după echinocțiul din 21 martie e
ziua măreței sărbători a Paștelui, a Învierii. Și dacă celebrarea cade în martie
mai reflectă realitatea că Fiul lui Dumnezeu a murit și a înviat în Aprilie? Nicidecum…
Paștele nu poate fi convențional. Dumnezeu l-a stabilit pentru 14
Nissan/Aprilie. Atunci nici Învierea Domnului nu ar trebui să fie convențională. În martie,
în aprilie, în mai! Și, ce să facem, să nu mai sărbătorim? Nici vorbă de asta! Deși sunt
creștini care nu sărbătoresc deloc Învierea Domnului. Pentru că, zic stimabilii, ar fi o „invenție
popească!” Învierea trebuie sărbătorită. Conform tradiției biblice ar trebui să
fie pe 16-17 Nissan/Aprilie. Dar, deoarece Domnul a înviat duminica și nu în
altă zi, Învierea ar trebui sărbătorită undeva în prima duminică după 14
Aprilie. Vedeți, ne întoarcem la ce au sărbătorit ucenicii și primii creștini? Oare ce au știu ei și nu știm și noi?
Desigur, nu data contează, ci Sărbătoarea în sine! Și pentru
că este viu, Isus Hristos poate fi sărbătorit în fiecare zi! Biserica sărbătorește moartea și Învierea Sa la fiecare slujbă! Cel puțin așa ar trebui. Fără El , la liturghii avem doar program cultural!
În ultimii ani în Europa, și mai ales în România, s-au ridicat tot mai multe voci care cer o sărbătoare pascală unică. Aceeași duminică a
Învierii și în Est, și în Vest. Și la catolici, și la ortodocși. Pentru că, în
timp ce în țările majoritar catolice este liber de sărbătorile pascale, ortodocșii esticii
care sunt emigranți în Vest nu sărbătoresc Paștele. Iar în timp ce în țările majoritar ortodoxe e
sărbătoare, esticii ce locuiesc în vestul Europei nu au liber să vină acasă! Prin urmare pierd de două ori din cauza acestui eveniment!
Categoric, românii nu pot figura într-un calendar istoric
diferit de cel al planetei. Prin urmare, ca și vesticii, în fiecare zi avem
aceiași dată! Aceeași rotație a Pământului. Fiind rotund, nimeni de pe fața
Pământului nu poate fi măcar cu o zi în urmă decât restul! Și totuși, creștinii din Est
sărbătorim Paștele la o dată diferită de vestici! Nu de mult, Teodor Baconschi zicea
că „decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a
Războiului Rece”. Nici nu-l aprob, nici nu-l contrazic. Dar situația prezentă nu mă mulțumește!
Peste câteva zile sărbătorim Învierea Domnului, Paștele!
Faceți în așa fel încât sărbătoarea să aducă un beneficiu Domnului Hristos! Altfel
nu e decât ghiftuială! Iar ghiftuiala nu e nicidecum închinare în cinstea Celui
Înviat ce-a rostogolit piatra Mormântului!
Învierea trebuie sărbătorită! Pentru că ne-a adus mântuirea, veșnicia, intrarea liberă la Tatăl. Trebuie celebrată. Însă numai conform voii Domnului!
PS: Anul acesta de Paștele Catolic am fost extrem de trist! Pentru că am primit o mulțime de mesaje devoționale de Înviere dela credincioșii din diaspora cărora le slujesc, iar eu nu puteam sărbători cu ei! Mai mult, duminica aceasta ei nu pot celebra Învierea odată cu mine!
Nicolae.Geantă