Mi-e tare
dor de tine, fărâmă de Lumină,
Om plămădit
cu grijă din tină și din Foc!
La umbra
Dreptei Mele, în Patria senină,
Ți-am
pregătit în taină făgăduitul loc.
dor de tine, fărâmă de Lumină,
Om plămădit
cu grijă din tină și din Foc!
La umbra
Dreptei Mele, în Patria senină,
Ți-am
pregătit în taină făgăduitul loc.
Mai e puțină
vreme; te mai aștept o clipă.
Tu roagă-te
și strânge Cuvântul Meu în piept.
Îți mai
lipsește, iată, o pană din aripă
Ca zborul
tău să fie desăvârșit și drept.
Copilul Meu
de suflet, în cea din urmă vale
Va fi atâta
Pace și-atâta Har Preasfânt
Încât prin
bezna nopții, lumina feței tale
Va fi o
mărturie în cer și pe pământ.
Când vei
vedea smochinul că-i gata să-nflorească,
E semn că
sunt aproape de templul tău plăpând.
Să-ți fie
haina albă și duhul să-ți șoptească:
Mi-e tare
dor de Tine… O, vino mai curând!
mihaela mănescu