Mereu pe fugă. Pentru ce? – de Nicolae.Geantă

Timpul e pentru toți
la fel. Dar minutele nu sunt din elastic. Nu se pot întinde. Ele sunt singura
materie consumabilă și ireversibilă. Până și resursele de petrol ori diamante
se pot (cândva) regenera. Dar timpul dus nu se mai întoarce. Prin urmare spuneam
de curând unui prieten că am devenit conștient că nu mai pot să consum vremea cu
mărunțișuri. Nu mai pot citi cărți slabe ori studii care nu-mi folosesc, nu pot
irosi timpul ascultând știri și nici predici care nu mă zidesc. Nu pot participa
la activități care nu au eficiență. Maximă. La chestii de umplutură. Mai ales în…
biserici! Prietenul nu prea m-a înțeles…

Anne Voskamp în
volumul „O mie de daruri” povestește
că un pastor a fost întrebat odată „care este cel mai adânc regret a vieții
sale?”. Și a răspuns uluitor: „Faptul că am fost mereu pe fugă!” Apoi a argumentat:
„Faptul că am trecut la următorul lucru fără a fi pătruns pe deplin în ceea ce
îmi era în față. Nu pot gândi la niciun avantaj pe care l-am dobândit vreodată
din faptul că am fost mereu pe fugă. Dar urmarea acestei grabe a avut o mie,
zeci de mii de lucruri frânte și ratate! Prin toată această fugă mă gândeam că economiseam timp. În realitate s-a dovedit că azvârleam timpul la gunoi!”

În era fast-food-urilor
și a lucrurilor instant totul se face pe fugă. Mâncăm pe fugă, învățăm pe fugă,
predicăm pe fugă, iubim pe fugă… Ne rugăm pe fugă, slujim pe fugă. Facem o
droaie de chestiunii pe… rapid. Însă totul e construit șubred. Sănătatea,
intelectul, relațiile, sfințenia… Trăim în galop. Dar, vorba pastorului Liviu
Cabău: În goană fără Isus! Fără Isus
e-o goană chiar fără noi. Și fără ceilalți. E goană spre niciunde.

Nicolae Iorga
spunea că „în viață irosim ani și la moarte cerșim clipe”. Oare ce știa acest
colos intelectual și noi nu? Căci toți știm că murim. Poate că Iorga a avut în
vedere că în fața eternității te trezești c-ai irosit timpul… Că ai rezultate
nule.

Ar trebui să
medităm foarte profund la ceea ce scria soția mea în dimineața aceasta pe
grupul bisericii: „Două lucruri sunt extrem de importante în viață: motivul și
momentul. Pot exista mii de motive, dar niciodată același moment… De fapt
momentul prezent e tot ce avem… Trăiește-l motivat!” Motivant înseamnă să
nu-l irosești. Nu-l scăpa printre degete!

Toți suntem
viteziști. „Vrem să câștigăm timp” e deviza la unison. E vremea să ne oprim
puțin! Și să ne întrebăm ce facem cu secundele câștigate?

Dumnezeu ne
acordă timp. Dar cine are timp pentru Dumnezeu?