Jurnal de San Cesareo – de Nicolae.Geantă

Unii spun că toate drumurile duc
la Roma. Dar când ajungi la Roma duminica toate drumurile trebuie să ajungă la
biserică. Dacă un drum nu duce la biserică, atunci nu are finalitate. Prin
urmare, după “marea emigrare”, la Roma românii au înființat biserici. Mai mici
sau mai mari. În oraș ori în afară. Cea mai nouă dintre ele este Biserica
Emanuel. Penticostală. Situată pe o colină lină, la San Cesareo, la vreo 20+ km
sud-est de „Cetatea eternă”, sub culmile dealurilor Alban de la Frascati (950
m), în regiunea Lazio, Biserica Emanuel și-a sărbătorit duminica trecută doar 8
luni de existență! Însă a crescut în opt luni cât alții în zeci de ani.

La Emanuel Roma am ajuns invitat de Emil. Unul dintre membrii
comitetului de inițiativă, absolvent de ITP, un botoșănean cu inimă cât
Amazonia. Cândva propus să ne reprezinte românii din diaspora în Parlamentul de
pe malurile Dâmboviței. Alături de el, o echipă de bărbați formează bordul de
conducere al chiesei. Când au primit viziunea, în mai 2022, Emil Ciubotariu, Samuel Căuneac, Marius Dumitriu, Teofil Ștefănică,
Daniel Ștefănică, Andrei Chelariu și Daniel Iftimie n-au bănuit că vor ajunge
atât de repede aici. Însă în numai două săptămâni Dumnezeu le-a oferit prima
minune! Au găsit o clădire uriașă, de câteva mii de metrii pătrați, cu o parcare
imensă, pe care au închiriat-o de la un italian. Apoi, bărbații, care sunt și
antreprenori, s-au pus pe treabă. Au compartimentat halele, au ridicat pereți,
au montat termopane uriașe, au cumpărat cea mai fină gresie, marmură, faianță,
mochete. Logistică, sonorizare, scaune, plasme, sistem video, instrumente.
Totul de top. Tot ce e necesar unei biserici contemporane. Investițiile au
ajuns la vreo jumătate de milion de euro! Asta a fost a doua minune. Pentru că la start era sold zero. Pornind
lucrările în luna iunie, prima strângere în noul local a avut loc în întâia duminică din septembrie, iar inaugurarea oficială a fost pe 16 octombrie 2022. Adică în numai trei
luni! Când vor să se mobilizeze, românii pot face minuni! Mari.

Când am pășit pe holurile
bisericii am rămas superimpresionat. Dumnezeu mi-a purtat pașii în anii de
misiune prin zeci de țări, dar Emanuel
Roma este una dintre cele mai cochete clădiri ale unei biserici românești din
diaspora! Nu cred că exagerez, dar poate candida între primele trei. Pe lângă
sala de slujbe unde încap 360-370 de scaune, mochetată, tapetată, cu camere de
filmat mobile și sonorizare HD, Emanuel
Roma mai are 7 săli de clasă pentru școala duminicală, birouri, o bucătărie imensă
și o cantină de 300 de locuri! Totul este finisat la cea mai mare precizie. Se
vede că românii sunt profesioniști în construcții! Plimbându-te pe holuri, ai
impresia că ai ajuns în sediul unei multinaționale. Ordine, disciplină, oameni
care aleargă, zâmbete, îmbrățișări. Ultimele nu le primești în nicio
multinațională din lume. Nici Steve Jobs dacă ai fi. Pentru că între o
multinațională și o biserică tocmai aici e diferența: dragostea dintre oameni,
îmbrățișările, egalitatea dintre ei. La biserică nu-i nimeni mai presus de
nimeni!

În prezent biserica a ajuns la 167
de membrii. În afară de copiii care sunt repartizați în 4-5 grupe. În Italia
românii evanghelici au mulți copii. Dacă s-ar întoarce acasă ar revigora
școlile mioritice! Mi-a fost mai mare dragul să îi văd cum se zbenguie pe
holuri, sau afară în curte. Desprinși parcă din Creangă, copiilor nu le pasă de
grija zilei de mâine. „Ei țipă de-ți ieie auzul”, și azi ca și în vremea
humuleșteanului. Zarva de copii nu trebuie oprită. Asta înseamnă că sunt
sănătoși! Emil mi-a spus că are o viziune: să deschisă prima școală românească din
Roma! Dumnezeu să facă după credința lui!

Vineri seara am predicat la
Emanuel Roma despre „Ce să facem cu Duhul Sfânt?” Pentru că, fie că-l folosim
sau nu, Duhul Sfânt ne-a fost dat de Tatăl să fie cu noi, în noi și pentru noi
până la reveni Fiul! Dumnezeu nu ne-a dat Duhul Sfânt numai să vorbim în limbi
sau să strigăm cu decibeli la proorocii prin biserici, ci să ne călăuzească
spre Cer în siguranță. Cu Duhul Sfânt nu ne putem rătăci. Pentru că El e
singurul care a venit din Cer și știe să ne ducă fără bâjbâială într-acolo.
Dumnezeu ne-a dat Duhul Sfânt ca să ni-L păstreze pe Hristos în centrul Bisericii. Fără El
am fi haotici, împrăștiați. Isus e catargul spre care privim atenți. Duhul
Sfânt ne-a fost dat „să fim creștini plini de curaj, nu oameni plini de frică”,
„să scoată Biserica în stradă”, și „să ne prezinte într-o zi în fața Mirelui
Ceresc”. Duhul este la discreție, numai că unii nu se folosesc de El. Asta e una
dintre cele mai mari greșeli ale Bisericii. Tocmai de aceea uneori slujbele ajung plictisitoare. Bacoviene. Nu atrag, nu încântă, nu schimbă! Nu sunt slujbe!

Duminică dimineața am predicat
„Slujitorul care nu dă înapoi”. Despre Regele David. Care a știut să lupte când
toți ceilalți dau înapoi. David a fost un luptător care a întors răului bine,
care a trăit prietenia ca o inimă ce bate în două piepturi, care și-a onorat
promisiunile atunci când a ajuns în vârf! Într-o societate în care luptele
spirituale sunt mai grele decât oricând în istorie, creștinul trebuie să fie un
David care nu dă niciodată înapoi. De fapt cine pune mâna pe plug nu se uită
înapoi. Cine luptă pentru Isus nu știe să sune retragerea! Aceasta e o rețetă
pe care trebuie s-o urmeze oricine! După o astfel de provocare, la Emanuel Roma
am văzut lacrimi, mâini ridicate spre Cer, (re)dedicare. Refresh. Da, Duhul
Sfânt și-a atins scopul.

Am mai văzut ceva ieșit din
tipare la Emanuel Roma: o biserică ce iese în stradă! Da, Biserica din San Cesareo face și teologie publică. Au înțeles că trebuie să iasă dincolo de ziduri
(lucru care pentru multe biserici – din diaspora sau din țară – este ceva
tabu). Chiar săptămâna în care eu am vizitat Roma, frații de la Emanuel au avut
o evanghelizare de stradă (fiindcă există și un departament pentru așa ceva).
Biserica are și un departament social prin care distribuie lunar nevoiașilor
din regiunea Lazio tone de alimente. Așa cum cred că ați bănuit deja, are un
departament de bucătărie. Condus de George și Felicia, gazdele mele. Emanuel
Roma organizează tabere cu copiii, ori cu familiile. Și ce mi-a plăcut
foarte mult e ideea cu tabere de copii de o zi, în care fiecare prunc trebuie
să-și aducă 2-3 colegi de la școală. Copiii sunt aduși și luați de părinți,
care intră în legătură cu biserica. Unii dintre ei rămân la adunare pentru
totdeauna.

L-am întrebat pe Emil dacă s-au
convertit și italieni. „Da, la ultimul botez un italian a mărturisit credința
lângă alți 6 români”. La programe vin și italienii. Spun că aici “simt ceva special”. Duminică
la prânz au fost câțiva. Unul dintre ei, chiar a venit să mă felicite. Era
vecinul lui fratelo Firiza, cu care schimbasem câteva vorbe sâmbătă dimineața.
Biserica Emanuel a mai învățat ceva în cele opt luni: nu trebuie să rămână
etnocentrică. Se aude Diaspora?

Pentru viitor conducerea Bisericii are în vedere românii din Roma din afara mișcării penticostale. Sunt
îngrijorător de mulți. Numai că sunt ca peștii din oceane: cu multă apă peste
ei! Trebuie dată la o parte. Pentru pescuire trebuie pescari devotați și cu
răbdare! Care să așeze năvodul lui Dumnezeu.

Am spus Bisericii Emanuel că la
Roma ea calcă pe urmele lui Petru și Pavel, ale martirilor Biserici primare
ce-au sfârșit glorios în arene! Cu ei se vor întâlni în Cer. Prin urmare românii
creștini de azi nu trebuie să fie cu nimic mai prejos decât romanii creștini
din vechime! Dumnezeu să fie călăuza lor pe Cărarea cea dreaptă!

PS: Mulțumesc Emil pentru tot ce-ai
pus la dispoziție! Ești un pastor grijuliu cu cei ce fac o mică lucrare pentru o
Împărăție așa mare. Mulțumesc Daniel Firiza pentru timpul petrecut împreună.
Dacă ar predica toți pe stradă ca tine… Mulțumesc Samuel pentru aprecieri.
Fără ele pastorii au inima ca apa. Mulțumesc George pentru găzduire. Altădată
să știi că nu mai mănânc nimic noaptea! Mulțumesc Andrei pentru că ai renunțat
la munca ta ca să-mi fii ghid prin Roma antică. Uite așa cresc penele de înger!
Mulțumesc tuturor din biserică! Să luptați bine! Nici nu bănuiți ce cununi v-au
fost pregătite!

Nicolae.Geantă