Vineri 26 iunie. La 7 fix a fost plecarea din Beiuș. Deși e aproape luna lui Cuptor, timpul o luase razna ca… în noiembrie. Ploaie și frig. Două microbuze cu Cireșari: unul cu băieți și unul cu fete. Cu fetele a mers Nicu Geantă care a urcat din Oradea. După ce mersese 12 ore cu trenul. Din Beiuș s-a mers anevoios până-n Oradea. Deși e DN șoseaua e ca după cutremurul din Nepal. La 9,30 am intrat în Ungaria. Plictisitoare țară până la Szolnok. Grâu, porumb, plute și șes. Îți fuge somnul când vezi câte-un stejar. Ori o pantă. Până la Budapesta pustza maghiară a început să se usuce. E ca la sfârșitul lui august la noi. Mulțumim încă odată Doamne pentru România pitorească! La 13,30 (ora locală) am intrat în Austria. O oră mai târziu traversam Viena, iar la 15,35 am intrat în Krems. Ne-am dus direct la sală să instaleze băieții sonorizarea. Sute de metrii de cabluri, microfoane, boxe, monitoare. O juma’ de microbuz. Ne-a ajutat cu logistică și Daniel Daraban din Viena. La 16,00 a venit și fratele Vladimir din Germania. Joi seara fusese invitat la o evanghelizare…
 |
| toate foto Arhiva Ciesarii |
Krems an der Donau e un orășel cochet în NE Austriei cu o vechime de 1020 de ani. În 2015 are vreo 25.000 locuitori. De 50 de ani nu s-a adăugat populației mai mult de 2.000 locuitori. Natalitate extrem de scăzută. Și grad de îmbătrânire accentuat. Meteahnă tipic austriecilor. Europei dezvoltate. Dar și românilor. (Apoi ne mirăm de ce n-avem tineri, de ce-i asalt de imigranți). Krems este un oraș mic dar are două universități mari. E oraș studențesc. De pe toate meleagurile adună tineri pentru studii medicale, tehnice, biotehnice etc. Mii. Austrieci, europeni, africani, arabi, asiatici. Orașul mai are și 1000 hectare de viță de vie. Uzine sunt la tot pasul. E activitate. Români sunt vreo 700. Dintre aceștia 350 sunt creștini evanghelici. Patru biserici au românii: două de penticostali, una baptistă și una liberă. Austriecii au și ei două biserici penticostale, dar mărunte. Cca 50 de membrii împreună.