O cunosc pe Eva de când era liceană. Fivi, fata mea cea mare, s-a împrietenit cu ea și a câștigat-o definitiv pentru Hristos. În clasa XI și a XII-a ziua era la cursuri și după masa lucra. Venise din Broșteniul Sucevei să învețe carte la oraș. Părinții nu i-au prea fost nici mână, nici ochi, nici portofel. Când au auzit că s-a pocăit au aruncat-o în stradă: „Mai bini vineai gravidâ cu burta la gură și îți creșteam noi copchilu decât să te pocăiești. Mai mari rușânii ca aista nu ne puteai fașii!”. A luptat să se descurce singură…Modestă, smerită, luptătoare. Și credincioasă! Nu am putut să ajungem la botezul ei. Și cel mai mare regret al fetei este că nu am putut să-i predic la nuntă. Am fost departe, peste mări și țări… Dar Dumnezeu a fost acolo!
A terminat liceul, apoi început la facultate. Apoi a venit un băiețel… Elias. Simpatic foc. Și vioi. ca mercurul viu. Acum pruncul face primii pași. Împreună cu Adi au început viața de la lingură. Ei doi și „o plasă de-un leu”, vorba românului. E greu în România viața de sărac. Numai cine n-a trecut prin sita foamei nu poate înțelege. Dar Dumnezeu încă hrănește suficient!
Eva și Adi au început să muncească. Să se împrumute. Să rabde. Și să se roage ca Dumnezeu să le dea putere să-i slujească. Și-au zidit două camere lângă casa părintească a lui. Însă socotelile de azi nu mai sunt echivalentul celor de ieri. Chiar dacă faci împrumuturi la bancă. Cine nu a făcut o casă nu înțelege… Așa că în toamnă, într-o goană nebună, și fără resurse suficiente – s-au mutat în casa nouă fără finalizeze un acoperiș zdravăn. Ci o improvizație. Sub umbra căruia trăiau fericiți! Mulțumiți! Rugători. Cu un ochi la Elias care crește. Și cu unul la Htistos care e totul! Săptămâna trecută însă…
Eram în spital zilele trecute, când m-a sunat Fivi lăcrimând: „Eva e cu moralul la pământ tată! O furtună puternică le-a zburat acoperișul la casă. A plouat de pe acoperișul vecin și toată casa le-a fost inundată!”. Eram gata să strig: „Doamne de ce?”. Dar Dumnezeu mi-a spus că așa lucrează El când ne dă un motiv de rugăciune! Și de acțiune! Adi și Eva trebuie ajutați de noi ca să vadă Mâna Lui!
Mi-au trimis niște fotografii și un filmuleț. Se chinuiau în amurgul serii să pună un celofan uriaș pe plafoane. Un nylon subțire care nu poate opri însă să nu intre apa în casă! Atunci Dumnezeu mi-a șoptit: „Trebuie să intervii pentru ei!”
De aceea am scris ce am scris. Cu credința că dvs, cei care citiți puteți, să le dați o mână de ajutor. Singur nu îi pot ajuta suficient. Dar împreună putem face multe! Unite picăturile se transformă în ocean!
Eva, Adi și micuțul Elias au nevoie de sprijinul nostru să își facă un acoperiș trainic la casă! Haideți să le întindem o mână. Fiecare mănă a dvs e un deget al lui Dumnezeu! Vă mulțumesc pentru încredere! Și ei vă mulțumesc la fel de muuult!
Pentru donații vă las numărul lor de cont / ID-ul bancar.
Sultan Paraschiva, Sultan Valeriu Adi
RO95BRDE340SV70561823400
Banca BRD filiala Gura Humorului
(Sau puteți să mă contactați pe e-mail ([email protected]). Acolo puteți afla mai multe detalii, telefonul meu și al lor)
Mai puteți face ceva: dați share…
Alături de voi în Hristos,
Nicolae.Geantă
