În noaptea sfântă a Învierii înțelegem că viața noastră e drum spre veșnicie, că sufletul a rămas un imens deșert, iar dorul, o secetă. In această noapte i-am pus în poala lui Hristos toate durerile, toate rănile, toate neîmplinirile noastre, știind că ploaia Învierii Lui le va răcori. Și… Hristos a înviat!
On the holy night of the Resurrection we understand that our life is the road to eternity, that the soul has remained a huge desert, and longing, a drought. Tonight we laid all our pains, all our wounds, all our failings in the arms of Christ, knowing that the rain of His resurrection would cool them. And Christ… He is risen!
Nickbags!