Invenţio
În mâna mea o pensulă costă 2 euro. În mâna lui S. Dali valorează 1 milion de euro. În mâna mea o minge de baschet costa 10 euro, în mâna lui M. Jordan valorează 2 milioane de euro. O vioară în mâna mea costă 100 de euro, în mâna lui N. Paganini costă 10 milioane de euro. Un om instruit de mâna mea poate ieşi nesemnificativ, neînsemnat, în Mâna Domnului însă, va fi totdeauna o mare valoare! Totul depinde în mâna cui este! Cine îl foloseşte!
În biserici ne tot lamentăm ca babele! De eşec, de lipsuri, de numeric lipsă. Ne punem întrebări fără răspunsuri. Uităm însă că răspunsul e Dumnezeu. Şi, e atât de aproape de noi!
Dispoziţio
– Israel în tranziţie: de la teocraţie spre monarhie;
– 12 judecători, 6 din ei războinici;
– 7 căderi, 7 ridicări. Ciclul: apăsare- eliberare-apostazie. Repetitiv. Nu învaţă nimeni. Mama înţelepciunii lipsea.
Dar într-o zi, Dumnezeu s-a apropiat de Ghedeon (ebr. – a dărâma), al V-lea judecător din Israel.
El mărunţea grâul în teasc (?). Dumnezeu vrea să-l facă judecător!
Ce faci când Dumnezeu se apropie!
a) nu te mai hrăneşti cu trecutul
Ghedeon, sătul de viaţa tristă, de lipsa bucuriei, de predici şi făgăduinţe;
Ştia că Domnul făcuse minuni, le ştia dar nu le trăia. Nu minunile aduc credinţa, ci credinţa face minuni!
“dacă Dumnezeu e cu noi, de ce…?”, întreabă supărat;
“de ce cancer, de ce accident, de ce eşec în familie, de ce examene picate?”;
De ce ne-a părăsit? De ce suferim? – strigă lumea. Corect ar fi “de ce păcătuim?”;
Păcatele, nu necazurile, susţin absenţa lui Dumnezeu!
Hristos nu e un Dumnezeu al trecutului! E prezent azi, şi în veac! Nu-I Dumnezeul bunicilor, al unora, ci al meu, personal. Acum, aici!
Căutaţi să vă fie Dumnezeul de azi!
Ori ne ridicăm la luptă, ori pierim pe Facebook, la Tv cu pisica în braţe…
b) trebuie să dărâmi idolii; şi, să cosntruieşti altare!
Înainte de a ne scăpa de satan, Dumnezeu ne învaţă să distrugem idolii;
Taie altarul! Al cui? Al familiei? Obiceiurilor, ritualurilor.
Tertulian: Vina principal a omului e idolatria!
Începe tu să tai idolii! Şi ia cu tine şi 10 prieteni!
Vecinii, comunitatea s-a revoltat. “Cum ai îndrăznit Ghedeon?”. Dimineaţa, a lumină au văzut că nu mai au idoli!
Oamenii nu doresc să facă schimbări. Ele înseamnă restaurare, reorganizare, nou.
Ghedeon nu s-a mai ascuns! Se pocăise!
Zideşte un altar pentru Domnul. Orice bătălie se câştigă de aici!
Moab avea armura. Ghedeon avea puterea. Lui Dumnezeu.
Moab avea 135.000 soldaţi. Ghedeon numai agricultori. Dar, avea Duhul Sfânt!
32.000 de soldaţi vin alături de Ghedeon. “Sunt prea mulţi”, zice Dumnezeu. Prea mulţi laşi, fricoşi. Şi 22.000 pleacă înapoi, să vadă revoluţia la televizor! “Sunt prea mulţi”, zice Dumnezeu. Prea mulţi care merg la luptă fără băgare de seamă. Războiul nu e spectacol, nu e picnic, nu e stadion! Miroase a praf de puşcă! Şi ghedeon rămâne cu 300! “Doamne, oare nu-I absurd?”
Dumnezeu nu are nevoie de biserici pine, ci de oameni plini (V. Pustan). La hristos veneau mulţimi, dar… nu se încredea în ele!
Cu ce atacă Ghedeon?
c1) cu trompeta – cu Biblia. E goarna cu care poate striga oricine!
c2) cu ulciorul de lut? Nu e ridicol Doamne? Ei cu bâte, noi cu ulcele? Ei cu arme, noi cu pieptul gol!
Vase de lut suntem toţi. Divers coloraţi. Dar nu e important designul exterior, ci interiorul!
Vasele de lut plătesc totdeauna un preţ: se sparg! Dar Dumnezeu nu lucrează decât cu vase sparte!
c3) cu făclia – lumină în întuneric!
Vasele trebuie sparte – să iasă făclia! La lumina făcliei, duşmanii se autodistrug! Şi tu vei devein erou!
d) nu lăsa ca diavolul să-ţi fure cununa
Nu e greu să fi campion, ci să te menţi!
Dumnezeu te face campion, dar nici Satana nu doarme!
Israelul vină să-l încoroneze pe Ghedeon. El refuză să fie rege. Nu-I plăcea monarhia! Era theocrat! Dumnezeu să ne conducă!
Totuşi face un efod! (Jud. 8:27) Să vorbească cu Dumnezeu. “A vrut să se facă popă”, zice fratele Pustan!
A avut chemarea să fie judecător! Rege! El a ales să fie preot! S-a distrus şi pe el, şi casa sa!
Satana e şiret. Vine să ne arunce gogoşi spiritual. Nu le mânca oricât ai fi de flămând. Întotdeauna sunt otrăvite!
Concluzio
Nu te crede neimportant. În mâna lui Dumnezeu, orice piatră poate fi un diamant!
Priveşte la Hristos! El, singur, şi-a dus crucea. Şi, a biruit lumea!
Iată Eu sunt cu voi în toate zilele! Până la sfârşitul veacului. (Matei 28:20)