Pe 8 ianuarie 1503 Câmpina este atestată documentar în registrele vamale ale Brașovului. După ce devine vamă, vechiul târg subcarpatic ajunge un orășel de provincie. Enumerându-se printre corifeii petrolului mondial, la începutul secolului XX Câmpina are o expansiune uimitoare. Crește de peste 6 ori în 15 ani. Alături de Beaumont (Texas), și Baku (URSS-ul de odinioară), Câmpina a fost unul dintre cele trei puncte strategice petroliere ale planetei, deținând și cea mai mare rafinărie petrolieră europeană. La 1912 era deja un oraș cosmopolit, industrial, cu venituri substanțiale, ceea ce-l propulsează ca pol de atracție în lumea mondenă a epocii. În timpul Primului Război Mondial orașul avea cca 24 de etnii în structura demografică a sa. Este orașul unde a pictat Nicolae Grigorescu, unde a scris savantul BP Hașdeu, ori ilustrul chimist Constantin Istrati, fost președinte al Academiei Române. Alături de ei au conviețuit specialiști cu renume mondial în industria petrolieră. Impactul economic, social, cultural a lăsat urmașilor câmpineni o sumedenie de „embleme”, care din nefericire nu mai sunt cunoscute de localnicii din zilele noastre. Tocmai de aceea, miercuri 11 ianuarie 2022, Nicolae Geantă, Șerban Băleanu și invitații vor scoate de sub colbul uitării etichetele care au determinat românii să numească orașul de pe terasa Prahovei „cetatea aurului negru”…