Text: Matei 27:21-25
Inventio
– Doi exploratori se târăsc prin gerul Alaskăi. Drumul până la cabană e destul de lung, ei sunt istoviţi de putere. Undeva într-o prăpastie, zace un al treilea, un muribund. Un explorator se opreşte să-l salveze. Celălalt pleacă grăbit mai departe. Cu muribundul în spinare, mai mult târâş decât mergând pe picioare, salvatorul se apropie de cabană. Prin lumina difuză, vede un morman îngheţat. Era exploratorul ce-l părăsise. Alegerea egoistă îl costase viaţa. Salvatorul însă a scăpat datorită celui muribund. Pe drum, corpul acestuia îi ţinuse de cald…
– În viaţă avem multe alegeri. Unele-s importante, altele nu. Unele-s facultative, altele obligatorii. Putem face alegeri bune sau greşite. Nu totdeauna murim.
– Există şi alegeri pentru veşncie.
– Ce vei face cu Isus?
Dispozitio
1. poţi să-L auzi, dar să nu-L asculţi
– e religia lui „intră pe-o ureche şi iese pe alta”,
– Ana (ebr. „cel îndurător”), ex-mare preot, Caiafa (ebr. „asupritor”), „mare preot în anul acela”, Sinedriul (cel mai religios şi „corect” tribunal din lume), fariseii, cărturarii, au auzit Evanghelia Lui Isus, dar au ascultat de glasul firii lor păcătoase,
– Sinedriul era pentru a salva vieţi, nu pentru a le distruge,
– patimile Mântuitorului arată mizeria din inimile oamenilor „cumsecade”,
– biserica de azi aude, dar ascultă?
– nu trebuie să fiu profet ca să ştiu care ţi-e Dumnezeul, trebuie doar să-ţi observ viaţa,
– Luca 9: 35 – „De El să ascultaţi”.
2. poţi să-L oferi oamenilor pe Hristos, sau poţi să-i laşi fără salvare
– Pilat a avut şana istorică să dea lumii pe Fiul Lui Dumnezeu. A aes însă să dea pe Baraba, un ucicaş (Baraba, ebr. „fiul tatălui”; Hristos le strigă evreilor: „Voi aveţi de tată pe diavolul”!),
– termometrul creştinismului nostru va arăta fie slava lui Dumnezeu, fie ocara Lui (a se citi „slava diavolului”),
– în funcţie de cum trăim noi doi, lumea va fi salvată sau osândită,
– Romani 2:24,
– unii acceptă sângele, dar nu acceptă apa; ei vor să fie mântuiţi fără să se schimbe,
– alţii acceptă apa, dar nu şi sângele; ei vor să slujească, fără pocăinţă,
– spălatul pe mâini nu-i religie salvatoare.
3. poţi să te întorci la Hristos, sau poţi să refuzi
– atât Petru cât şi Iuda s-au lepădat de Hristos; amândoi au regretat amarnic,
– Petru s-a întors cu pocăinţă, apoi a slujit cu devotament,
– Iuda s-a căit, dar nu s-a pocăit; drept urmare, şi-a pus ştreangul de gât,
– numai peşti morţi merg încotro curge apa!,
– într-o zi, toţi ne vom înfăţişa în faţa lui Hristos.
4. poţi să-L răstigneşti, sau poţi să-L dai jos de pe cruce
– soldaţii L-au întins şi pironit pe Isus, pe o cruce, între doi tâlhari (tradiţia ne spune că se numeau Dimas şi Gestas);
– Iosif in Arimatea şi Nicodim, L-au coborât seara de pe cruce,
– când înţelegi răstignirea, nu-L mai ţi pe Mesia pironit!
– oamenii vor un Hristos răstignit, Dumnezeu vrea unul care umblă,
– Matei 27:54 – „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu” (spune sutaşul roman Longinius),
– când a murit Domnul Isus Hristos, a murit şi păcatul nostru, când a înviat El, a înviat şi speranţa noastră!
Concluzio
Ştim că Iuda Iscarioteanul s-a sinucis, după ce a înţeles că greşise alegând arginţii în locul lui Mesia. Istoria spune despre Pilat că a murit nebun la Vienne (Franţa), în fiecare zi spălându-se de zeci de ori pe mâini. În 1990, arheologii au descoperit la Ierusalim mormântul lui Caiafa. În osuar, au găsit, pe lângă alte obiecte, şi un piron folosit la răstignire! De ce oare?
Ce vei face cu Isus?