Când pașii grei, durut mă poartă
Pe drum cu spini și mărăcini…
Privesc spre fruntea-nsângerată
Și te aud ce-adânc suspini.
Când cred că nu mai am putere
Ți mi se stinge-a mea voință…
Tu mă ridici până la stele
Și-mi spui că totu-i cu putință.
Dacă iubirea-mi piept îmi seacă
Și bucuria îmi dispare…
Eu simt cum dinspre Tine pleacă,
Belșug de binecuvântare.
Cu Tine, viața are sens…
Cu Tine, Doamne, zi de zi
Îmi port durerea-n Univers
Și mă agăț de veșnicii!