Cine alungă foamea după neprihănire

Text: Matei 5:6 “Ferice de cei flămâzi după neprihănire”

Inventio
Oamenii sunt flămânzi. Nu doar după pâine. Se vede în goana după bani, afaceri, diplome, poziţii, celebritate, frumuseţe, modă, sănătate, sex… Dar după neprihănire!

Dispozitio
Cartea Evrei (2:7) spune că omul a fost creat cu puţin mai jos decât îngerii. Prin urmare, el nu e încă înger dar va trebui să lupte să ajungă ca unul din ei. Îngerii sunt sfinţi. Dumnezeu este sfânt. Prin urmare omul trebuie să devină sfânt. Fără pată, Neprihănit.
Care sunt piedicile, impulsurile care alingă această foamete?


1. plăcerile vinovate ale lumii
– vezi Dima (2 Timotei 4:10)
– fiecare sărut al lumii e un pas mai aproape de moarte
– prietenia lumii e vrăjmăşie cu Dumnezeu (Iacov 4:4)

2. mândria / plinătatea de sine
– cine e plin de el e gol de Dumnezeu
– Laodiceea – nimeni nu e mai sărac decât cel ce crede că este bogat (Apoc. 3:17)
– Billy Graham: “Nci un om nu e mai gol decât acela care este plin de el!”

3. păcatele ascunse / nemărturisite
– gunoiul sub preş nu face o casă curată
– păcat nemărturisit – amărăciune – Satan – fuge pofta de neprihănire
– David a avut lepră, Acan a trebuit să piară!

4. neglijarea vieţii omeneşti / prea ocupat pentru Isus
– timpul pentru El e timpul pentru noi
– cine neglijează sufletul îşi împietreşte inima
– Şi înţeleptul Solomon a căzut!

Concluzio
Numai Tata are pâine care satură!
Fiule, tot ce-i al meu e al tău! (Luca 15:31)

Nicolae.Geantă