Ce tainic te-nconjoară Domnul
cu binefacerile Sale,
în dulci chemări, în noi îndemnuri
spre ţinta mântuirii tale.
Tu nu-nţelegi cum vine gândul
ce-ţi luminează o cărare,
nici cum îţi izvoreşte-ndemnul
cu năzuinţa sfinţitoare.
şi uşurarea ce-i urmează,
şi cine taina-ţi limpezeşte,
şi cine teama-ţi luminează.
De unde-ţi vine mulţumirea
când ai învins în vreo ispită,
şi cine-nlătură-ndoiala
din noaptea ta neliniştită…
Tu nu-nţelegi, dar după toate
e harul Lui ce te-nconjoară
şi care-n toate-aceste-ndemnuri
lumină inimii-ţi coboară.
Când simţi blândeţea lor tăcută
cum te-nveşmântă şi-ncălzeşte
— Lui Dumnezeu, Lui Singur numai
înlăcrimat Îi mulţumeşte!
Traian Dorz