Bucuria nu-i deplină – de Traian Dorz

Bucuria nu-i deplină
Decât lângă Dumnezeu
Numai harul Lui lumină
Cerul inimii mereuBucuria nu-i curată
Decât când e în Hristos,
Numai ea-i despovărată
De lumesc şi păcătos
Bucuria nu-i senină
Decât când e în Duhul Sfânt,
Atunci flacăra-i divină
Umple sufletul de-avânt
Bucuria nu-i întreagă
Decât lângă cei iubiţi,
Numai strângerea lor dragă
Ne lumină fericiţi
Bucuria nu-i frumoasă
Decât în culesul plin
Când din munca dureroasă
Îţi strângi roadele senin
Bucuria nu-i cerească
Decât sus pe-acel Tabor
Unde lupta nelumească
Ţi-o sfârşeşti biruitor.