Britanicii între binecuvântare și blestem – de Nicolae.Geantă

Pentru mine Cardiff-ul nu este doar un oraș cosmopolit. Cu
cel mai ridicat nivel britanic de trai. E și capitala dezmățului. Nu am văzut în
viața mea atâta destrăbălare. Atâta diversitate păcătoasă. Bate lejer chiar și Marea
Londră. Pe străzi decența e rara avis. Tatuajele, hair still-urile, hainele
tăiate, decolteurile și sutienele la vedere, crestele vopsite, cheliile,
burțile goale, bărbile împletite, lanțurile, piercingul, muzica ad-hoc ori hărmălaia
uriașă îl propun cu brio la concursul de cel mai mare bâlci al deșertăciunilor!
Dacă ar mai trăi Bunnyan… Prin urmare capital Țării Galilor a ajuns capitala
diversității britanice. Adică polul elghebetismului. Da, homosexualii numai
anul acesta au avut aici mai multe pride-uri. Și vor mai avea cel mai mare marș
al diversității din UK. Cymru, în august 2022. În timp ce mergeam prin fața
castelului Caerdydd (prin Quarter Castel), Emanuel, David și Sefora au pus
instinctiv mâna la ochi! La câțiva metri de noi era un marș al celor în… pielea
goală. Dezrăcați complet dar pe… biciclete! Femei ce-și expuneau nurii și
celulitele fără jenă. Bărbați goi pușcă dar cu… bretele. Slabi, grași, bronzați
sau ca telemeaua de Sibiu. Cu pălării ori șepci multicolore, ochelari de soare
(da, nud cu ochelari fumurii!) și bocanci! Ori teniși, adidas cu ciorapi sau
sandale. (Ne)vestimentație de prost gust. Nerușinare. Lipsă de obraz. De fapt,
obraji au toți, dar sunt atât de groși încât poți să faci lejer o pereche de
bocanci. „Diverșii” salutau prin semne: cu degetul, cu două degete, sau cu trei
(semnul acela de salut drăcesc; aveți mare grijă tinerilor la ce dați
copy-paste!), și zbierau că vor “libertate”! Păi mai liberi de atât, cu
organele genitale scoase la tarabă, ce mai doresc? Să-și arate rinichii?
Interesant este că Gașca de gura cască îi ovaționa! Și ei treceau cu bicicletele
și despuiați prin mulțime ca o gardă imperială ce intră triumfătoare în
capitală după un război câștigat. Numai că ăștia păreau o gardă de satane
obraznice. Care nu au câștigat nicio luptă! Nici măcar cu ei. Sunt robii
propriilor lor vicii!

Între timp în mulțime un grup de africani de culoare (de la
Winners’ Chapel International) ofereu gratuit broșuri creștine („You are
special”), cântau în boxe, evanghelizau în stradă, se rugau pentru oameni!
Cinste lor! A ajuns populația neagră mai morală decât cea albă! Africanii mai
spirituali ca britanicii! Când m-am apropiat de creștini și au aflat ca sunt
pastor m-au strâns în brațe ca la rugby! „Wow, frate din România! Avem mulți
prieteni din România! Ați făcut o treabă faină cu ucrainenii! We pray for you!”
Ați auzit, africanii evanghelici se roagă pentru români. Niște negrii mă
îmbrățișează pe stradă în Cardiff pentru că sunt pastor evanghelist, pentru că
sunt frate cu ei deși am pielea alba (zic eu), și niște români nu mă primesc a
doua zi la biserica lor pentru că aș purta… barbă! Ori că sunt pustanist! Ce
egalitate! Ce „frățietate!” (Domnul să nu le țină în seamă gogomănia!) M-am bucurat pentru
africani! Ieșiseră cu copiii la evanghelizare. În schimb albi predicând pe
stradă nu am văzut niciunul. Oare Hristos nu mai are soldați printre acești? Și
mă mai întreb ceva: unde au fost românii? Mai ales cei sfinți care nu te
acceptă cu… barbă!

Uimitor este că în ziua cu pryde-urile de gay (pe 16 Iulie
au fost 14 parade în toată Marea Britanie) în Londra, renumitul american
Franklin Graham a avut o mega-evanghelizare. Turneul „God Loves You”. La sala
Excel London unde au venit 7600 de inși. Iar 34.000 de ID-uri au avut live pe
YouTube. Printre ei și mulți, da muuulți români. Chiar în staff-ul de
organizare. După ce au cântat Michael W. Smith (are vândute peste 18 milioane de
albume, locul VI în Billboard Top 100) și CeCe Winars (artista are 12 premii Grammy pentru muzica sa Gospel), a predicat Franklin Graham despre Belșațar.
Împăratul (co-regent) babilonian care a băut din paharele sfinte dedicate lui Dumnezeu. Și care
în noaptea chefului a văzut o mână ce i-a scris pe perete „mene, mene teckel
u-farsin / cântărit, cântărit și găsit ușor”. După care a pierdut totul în câteva
ore! Franklin le-a amintit londonezilor (chiar așa, în Londra numai 44% din
populație mai este creștină!) că Dumnezeu își amintește tot ce faci: își
amintește gândurile tale, își amintește păcatele tale. Dar, când îl primești pe
Hristos, păcatele îți vor fi șterse! Din sală peste 700 de persoane l-au primit
Mântuitor pe Hristos. Plus 200 dintre cei online. Un veritabil succes. Londra a
fost finala celor 4 orașe din turneul lui Graham (unul desfășurat în mai chiar
în South Wales). Evanghelistul american a fost oprit de britanici să
evanghelizeze anul trecut în UK. Pentru convingerile sale care nu susțin gay-ii.
De pe scenă, Franklin a aminit sâmbătă seara în Londra: „și totuși sunt adeptul
căsătoriilor doar dintre un bărbat și-o femeie!” Iată că Adevărul a învins. Așa
cum zicea și CeCe Winars: „Câți dintre voi știu că Dumnezeu n-a pierdut
niciodată? Și câți dintre voi știu că nu va pierde niciodată!” Da prieteni,
Dumnezeu nu va fii niciodată învins!

Poate că ar trebui să va mai spun că Țara Galilor a luat-o
tare la vale cu creștinismul. În urmă cu 20 de ani acesta reprezenta 71,9 % din
populație. În 2001 non-religioșii erau 18,5%. La recensământul oficial din 2011
numai 57,6% dintre galezi mai erau creștini, iar non-religioșii ajunseseră la
32,1 %. Apoi, până în 2017 s-au închis peste 25 de biserici pe an. Astfel că
acum 7 ani creștinii reprezentau numai 45%! Iar non-religioși au ajuns aproape
jumătate (49%). Între 2010 și 2015 catolicii au scăzut cu 17%, Uniunea
Independentă Galeză cu 16%, Biserica Metodistă cu 27% iar cea baptistă cu 16%
Se aude? Cine evanghelizează Țara Galilor? Wales a fost prima națiune creștină
din Vestul Europei! Azi se luptă să nu devină prima națiune păgână! Singura
revigorare este în mișcarea penticostală (majoritară din emigranți, crește anual
între 20 și 70%). Dar acolo predomină emigranții. Din Africa și din România!
Bravo frați creștini români! E vremea să înălțăm steagul lui Dumnezeu printre străini! Străini
de noi și mai ales de Tatăl. V-ați gândit vreodată că suntem responsabili?

Îmi este atât de milă de britanici. Țara asta care a construit
SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă, care a civilizat China, India și Africa
(în măsura în care s-a putut) a ajuns să fie între binecuvântare și blestem! John
Knox, renumitul predicator englez, striga odată: „Doamne, dă-mi Scoția sau mor!”
Ei bine, cine va evangheliza azi toată Marea Britanie? Hristos a fost primul care a
pornit deja în direcția aceasta! Nu vrei să fii tu al doilea?