În autobuze, metrou, gări şi şcoli nu lipseşte din palmă, de pe genunchi. Scriem mai rapid decât gândim. În ore, la liceu ori la facultate, în şedinţele de guvern ori de la primărie, nu trec câteva minute fără să-l deblocăm. La serviciu e privit cu coada ochiului la fiecare ţiuit al unui confrate al său. Ne semesuim copii, parteneri şi chiar prietenii din diaspora. Ne şăruim, ne dăm laicuri zi de zi. Unii chiar oră de oră… Cum avem “puţintel” timp ne petrecem cu el. Iar seara îl punem pe noptieră sau chiar sub pernă! Ba chiar şi în biserici e prezent pe sub bănci, unde uneori fâcâie ca pomul de iarnă. Smartphone-ul. Fără el… nu exişti!
Discutam întro-o zi cu un prieten cum ar fi
dacă am trata Biblia ca pe telefoanele mobile? Oare am purta-o cu noi mereu, în poşete sau în buzunarul de la haină, ori la piept? Oare ne-am întoarce după ea din staţie (pierzând autobuzul) atunci când am uitat-o acasă? Am
umbla prin Biblie de câteva ori pe zi? Şi mai ales în momentele de pauză. Am folosi-o ca să primim mesaje din textele sale? Ori să dăm mai departe mesaje. Am folosi-o în relaţia cu soţii, cu părinţii? Oare am dărui-o cadou copiilor noştri? Am deschide-o când călătorim? Am apela la ea în caz de
urgenţe? Am trata-o ca şi cum nu am putea trăi fără ea?
dacă am trata Biblia ca pe telefoanele mobile? Oare am purta-o cu noi mereu, în poşete sau în buzunarul de la haină, ori la piept? Oare ne-am întoarce după ea din staţie (pierzând autobuzul) atunci când am uitat-o acasă? Am
umbla prin Biblie de câteva ori pe zi? Şi mai ales în momentele de pauză. Am folosi-o ca să primim mesaje din textele sale? Ori să dăm mai departe mesaje. Am folosi-o în relaţia cu soţii, cu părinţii? Oare am dărui-o cadou copiilor noştri? Am deschide-o când călătorim? Am apela la ea în caz de
urgenţe? Am trata-o ca şi cum nu am putea trăi fără ea?
Într-o discuţie pe care am avut-o cu o colegă – cu privire la “femeia trebuie să plmacă soţului său”, am băgat mâna în geantă şi am scos o Scriptură argumentându-i cu textul în faţă. Profesoara a exclamat surprinsă (dar nu text): “Vai domn’ profesor purtaţi Biblia după dumneavoastră!?”. O port. Dacă tabagistul poate purta pachetul de mahoarce, başca brichetă ori chibrit, nouă de ce să ne fie greu? Dacă fiecare om îşi cară telefonul, noi de ce n-am putea purta o Scriptură de buzunar? Am văzut pe unii care au chiar două telefoane, dar pe nimeni cu două Biblii!
Smartfonul ne conectează cu oamenii. Biblia ne ţine-n reţea cu Dumnezeu. Uneori, reţeaua telefonică pică. Iar dacă nu plăteşti anticipat nu ai acces la servicii. Consecinţele urmează… Spre deosebire de telefoania mobilă, atâta vreme cât folosim Scriptura nu trebuie să ne
facem grijă că vom fi deconectaţi. Isus ne-a plătit deja factura…În avans!
facem grijă că vom fi deconectaţi. Isus ne-a plătit deja factura…În avans!
Smartfon ai… Unde
e Biblia ta?
sefora geantă
e Biblia ta?
sefora geantă
N-am smartfon 🙂 si sper sa ma mai tina celularul meu fara internet inca multi ani si bine…si mai sper sa nu primesc un smartfon de craciun :))…Aveti mare dreptate cu Biblia! Sa incercam sa o citim in pauze! Pacea Lui frate Nicu.
Nici eu nu am avut până în 2014, martie! Mi-am luat pentru că mă persiflau copiii la liceu. E foarte util. Dar și mare mâncâtor de timp…