În vremi de necaz şi-ncercare,
Spre Tine nădejdea-mi îndrept
Cerând părintească-ndurare –
Te laud, Te slăvesc şi aştept…
În urmă sunt ani de suspine
Şi alţii de-or fi, îi aştept,
Cerând să te-nduri şi de mine –
Mă rog, mă încred, şi aştept…
Arat-am pe câmp cu plugarii
Şi roade s-adun este drept,
Dar până vor creşte lăstarii –
Mai ar, mai seamăn, şi-aştept…
Căutat-am s-ajut pe oricare –
Şi rău să primesc e nedrept,
Dar până în ziua cea mare –
Mai dau, mai ajut, şi aştept…
În luptă-am spus nu laşităţii
Şi n-am decoraţii pe piept,
Dar până în ziua răsplăţii
Mă lupt, mă supun, şi aştept…
Am pus în negoţ toţi talanţii
Spre-a fi acel rob înţelept.
Răsplata aici o iau alţii –
Eu tac, investesc, şi aştept…
Stăpânul m-a pus o lumină,
Pe cei adormiţi să-i deştept.
Şi până când El o să vină –
Eu ard, luminez, şi aştept…
De moarte eu n-am să mă sperii,
Căci cred în divinul percept.
Şi până în ziua-nvierii –
Eu dorm, mă-odihnesc şi aştept…